S-a mai păstrat o mostră din Deșertul Olteniei de odinioară. Seamănă un pic cu California și Israelul
Daniel Befu -
Fenomenul Dăbuleni, episodul 4 din 7. Reportaj publicat în revista Agrointel.
O mostră din cum arăta zona Dăbuleni înainte de “invazia” buldozerelor americane aduse de englezi, se poate vedea la Stațiunea de Cercetări, unde există o suprafață “pusă deoparte”, numită “parcela muzeu”.
E vorba de 12 hectare de teren păstrate neatinse, în care se disting dunele și interdunele, așa cum au fost lăsate de mama natură. Ghid ne-a fost dr Vasile Toma:
“Aceste dune, ca și în Sahara, au fost consolidate eolian, proveniența nisipului este Jiul și Dunărea, care în decursul erelor a fost deplasat și a creat aceste dune și interdune. Diferența de nivel între dună și interdună este de 6-8 metri, nu mai mult. Putem discuta ca asemănare cu nisipurile din California, cu nisipurile din Ungaria, cu nisipurile din Israel în parte, cu toate că au anumite conținuturi și texturi diferite de aceste zone.
Nu putem vorbi de deplasarea solurilor nisipoase, decât acolo unde terenul este deschis, liber, fără perdele forestiere, fără culturi pe el și nisipul poate fi spulberat de vânt, dar nu vă imaginați că va fi deplasat pe distanțe enorme, pentru că sunt obstacole naturale. Pierderile sunt foarte mici. Dacă veniți în lunile martie și aprilie, când și vântul bate destul de puternic, o să vedeți aici nisip ridicat în aer ca în Sahara, pentru că nisipul ăsta este spulberabil și primăvara solul este neacoperit de vegetație, care are rolul de fixare. Și vara, pe la sfârșitul lunii august, avem situații comparabile, când urmare a secetei excesive vegetația se usucă și dispare. Norocul nostru e că în perioada aceea din luna august și chiar și iulie nu bate vântul. Aridizarea este evidentă, dar nu deșertificarea. Deșertificare înseamnă să ai o secetă pedologică prelungită fără vegetație.
Vă dați seama că la 520 de mm de apă anual e imposibil să ai deșertificare. Aridizarea apare în momentul de față pentru că aceste precipitații sunt din ce în ce mai neuniform repartizate, avem o lună, două fără precipitații și apoi ne toarnă 100 l/mp, dar și din cauza temperaturilor, care într-adevăr au crescut cu circa două grade în ultimii ani aici în zonă. Însă sunt fabule cu deșertul Olteniei care se deplasează la București, deoarece dunele sunt stabilizate cât de cât de stratul de vegetație efemeră. Aceeași formă a dunelor o veți vedea în fiecare an, pentru că vegetația stabilizează cât de cât solul. De aceea, peste o sută de ani, dacă locul acesta nu va fi antropizat, părerea mea e că va rămâne tot așa”.
