• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Motivul pentru care nu s-a devalizat nici un centimetru pătrat de teren din cea mai mare Stațiune de Cercetări din România

    Daniel Befu -

    Fenomenul Dăbuleni, episodul 7 din 7. Reportaj publicat în revista Agrointel.

    Secretarul științific al SCDCPN Dăbuleni, Dr. Vasile Toma, ne-a prezentat cea mai mare anomalie imobiliară a capitalismului sălbatic din perioada de tranziție, când în contextul în care majoritatea institutelor de cercetări din domeniul agricol au fost devalizate de terenuri, Stațiunea Dăbuleni, fără să facă nici cel mai mic efort, a rămas cu patrimoniul neatins. Ba, încă, conducerea stațiunii a cerut voluntar să renunțe la o suprafață de teren, nu în favoarea vreunui privat, ci în favoarea unei alte instituții a statului, care a preluat suprafața pentru o cauză nobilă.

    Iată explicația acestui fenomen unic pentru România, nedevalizarea:  “În momentul de față Stațiunea Dăbuleni are cea mai mare suprafață de teren dintre institutele de cercetare agricolă din România. Avem 3100 de hectare din 4000 de hectare, iar restul le-am cedat noi voluntar  la Ocolul Silvic, pentru că am considerat că sunt niște terenuri pe care am considerat că nu le putem exploata economic, fiind sub pragul de rentabilitate. A fost și o politică de împădurire a statului și cei de la Romsilva au acceptat. Mafia terenurilor n-a fost interesată să ne lase fără terenuri fiindcă suntem într-o zonă eminamente agricolă, pentru că nisipurile astea sunt sărace și cer investiții mari pentru a fi cultivate și pentru că nu suntem aproape de oraș”.

     Pentru a ne edifica și mai bine asupra motivului pentru care samsarii imobiliari nu dau târcoale Stațiunii, agronomul Vasile Toma ne prezintă și prețurile terenurilor: “Fiind în sistem irigat, costă cam 18-20 milioane de lei vechi hectarul. Dacă n-ar fi în sistem irigat n-ar avea nici o valoare”.


    Te-ar mai putea interesa

    Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma Ouăle maronii vor fi înlocuite în magazine de ouăle albe. Fenomenul, explicat de fermieri Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată

    Ultimele știri

    Tehnologia Chemark Rom la rapiță pune bazele unor producții mari în Teleorman, la ferma Nutrelo Trei boli periculoase depistate în cultura sa de grâu de fermierul Georgian Corniță Se construiește o nouă fabrică ce va prelua lapte de la fermierii români