Noua PAC: 500 de milioane de euro pentru pomicultorii români. Ce greșeli trebuie evitate la finanțarea viitoare!
Angelica Lefter -
Fonduri europene mai mari pentru sectorul în pomicol, prevăzute în alocările financiare din noua Politică Agricolă Comună. Suma totală va ajunge la 500 de milioane de euro, cu 100 de milioane de euro mai mult decât s-a distribuit prin PNDR 2014-2020. Cu multe proiecte depuse, fondurile s-au dovedit insuficiente, numai 39% din proiectele depuse primind și finanțare. O ultimă șansă trebuie valorificată în perioada de tranziție: găsirea de fonduri și pentru restul programelor bune, eligibile, dar fără finanțare.
Sunt numai câteva dintre informațiile prezentate joi, 13 februarie, la Sibiu, în cadrul Bayer Agro Forum Pomicol, de către dr. ing. Mihail Coman, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni, județul Argeș. O prezență deja ”tradițională” a evenimentelor organizate de compania Bayer pentru pomicultori, Mihail Coman a punctat și o serie de greșeli ce s-au făcut în actualul exercițiu financiar mai ales pe partea de punctare suplimentară pentru anumite specii sau tehnologii de cultură.
Mihail Coman a catalogat subprogramul pomicol ca unul dintre succesele actualului PNDR, amintind că suma totală s-a împărțit nu doar către înființarea de plantații, ci și către direcții de depozitare și procesare.
”Submăsura 4.1a este unul dintre succesele planului de dezvoltare rurală, PNDR 2014-2020, care a alocat pentru submăsură suma de 289,3 milioane de euro. La discuțiile preliminare, suma se ridica în jur de 400 de milioane de euro, dar pe parcurs submăsura 4.1a a fost completată și cu 4.2a ce înseamnă procesare, care a înghițit un pic mai mult de 100 de milioane de euro. Întreaga sumă care a fost centralizată, focalizată către pomicultură, se ridică la peste 400 de milioane de euro. Vorbind de 4.1a, vreau să vedeți numărul total de proiecte: 493 din 1.267 sunt finanțate. Din 1.267 de proiecte depuse, 39% sunt finanțate. Deși vorbim de anul 2020, măsura s-a terminat, o să vedem apelul pe care o să-l facem. A fost de fapt în creștere: în anul 2015 – un număr de 17 proiecte, suma totală din aceste 493 de proiecte este de 270 de milioane de euro (…), 8.957 de ha moderne toate, cu irigare. Ca și grupe mari de specii, nuciferele domină cu 5.700 de hectare, arbustii fructiferi, surprinzător, însă niciunul dintre cele două grupuri de specii nu a fost punctat ca specie prioritară, totuși așa arată viața, caisul , piersicul – 800 de hectare, mărul – 500 de hectare – aproape 600 de hectare, cireșul, de asemenea, 400 de hectare, și câteva plantații mixte. De observat lipsa prunului din proiecte, sunt câteva livezi de prun în cadrul plantațiilor mixte”, a spus Mihail Coman, directorul Institutului de cercetare-Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni.
În fața unui public numeros format în special din pomicultori din România, dar și din Republica Moldova, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni a adus în discuție o altă latură sensibilă: necesitatea finanțării proiectelor eligibile, care până acum nu au primit fonduri.
”Am șansa să mă opresc la punctul doi (n.r., al prezentării), proiecte eligibile și nefinanțate. La ora asta sunt 212 proiecte care sunt eligibile cu punctaje foarte mari, care necesită 145 de milioane de euro și care ar permite încă plantarea unei suprafețe de 3.737 de ha. Împreună ne-am duce la 12.000 de ha, așa cum a fost prognozat în prima noastră gândire din 2014. De asemenea, nuciferele, arbuștii sunt dominanți, iar din cadrul arbuștilor fructiferi afinul domină în măsură de aproape 85-90%. Cam asta e situația și aș vrea să comparăm, de asemenea, proiectele finanțate cu cele nefinanțate și să vedem că proiectele care sunt eligibile și nefinanțate în perioada aceasta 2019-2020, sunt proiecte cu punctajul cel mai mare. Dacă comparăm specia prioritară cu 61-84%, dacă vedem lanțul integrat: producție, depozitare, procesare, vedem de la 53% la 99%, practic sunt eliminate cele mai bune proiecte care s-au putut executa în această perioadă. Rolul nostru și al dumneavoastră și al asociațiilor – cât putem să convingem Autoritatea (Autoritatea de Management pentru PNDR, n.r.) să găsească totuși forme de finanțare și pentru cele 212 proiecte care ar necesita această suma de bani. Sunt beneficii multiple ale acestei măsuri: peste 2.000 de locuri de muncă – cele nefinanțate ar însuma mai mult de 800 de locuri de muncă, numărul de sezonieri de zile/om peste un milion și într-un caz și în altul. De asemenea, veniturile estimate pe an pot să se ridice, după intrarea pe rod, la peste 200 de milioane de euro pe an”, a menționat dr. inginer Mihail Coman.
Finanțarea proiectelor pe pomicultură care sunt eligibile, dar pentru care nu au mai fost fonduri, ar aduce peste 3.700 de ha în livezile din România. Mai mult, directorul de la ICDP Mărăcineni propune utilizarea unor fonduri de tranziție și un PNDR autohton.
”Noi, ce propunem, și aș vrea să susțineți Institutul, să propunem Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de câte ori aveți ocazia, sunteți invitați la diferite întâlniri, o să pregătim și Planul Național Strategic pentru 2021-2027, să susținem cât putem finanțarea acestor proiecte care ar mai aduce 3.700 de ha în acest mare gol care reprezintă livezile din România. Am și sugerat programul de tranziție care poate să acopere și care s-a folosit întotdeauna, sunt niște fonduri de tranziție de la un ciclu la altul și care ar putea acoperi să vedem dacă Autoritatea ne ia în seamă, supracontractarea și de ce nu un PNDR autohton cum fac și alte mari țări pomicole din finanțare din buget priopriu. (…) Lucrăm la Planul Național Strategic 2021-2027 care va avea un subprogram pomicol, vestea vine de ailaltăieri, iar propunerea Secției de Horticultură de la Academia de Științe Agricole este ca în această perioadă să reușim 17.000 de ha, iar alocările UE să se ridice în jurul cifrei de 500 de milioane de euro. Suntem în perioada în care se lansează caietele de sarcini noi și dacă vom lucra ca și până acum, cu punctaj pentru tehnologia ecologică vom avea iarăși nucifere și arbuști, dacă vom lucra cu specia prioritară piersic, a fost un eșec din primul ciclu, ați văzut că piersicul are o suprafață mică, trebuie să fim foarte atenți la costurile standard, actualizate, care trebuie să acopere toată perioada 2021-2027 pentru că costurile standard nu se pot schimba în timpul alocării de fonduri”, a concluzionat Mihail Coman.
