Secretul pomicultorilor polonezi: Asociații puternice care negociază eficient pentru producători
agrointeligenta.ro
Inginerul horticol Ioan Anghel administrează cea mai mare livadă din România, cu o suprafață de 633 de hectare la Viile Sibiului. Specialistul lucrează la Horticola Sibiu din 1999 și a reușit să îi convingă și pe alți patru producători de fructe din județ să se alăture Asociației ”Mărul de Sibiu”, grup fondat în 2010. Totuși, ing. Anghel recunoaște că agricultorii români nu au cultul asocierii și că el a luat acest microb ”de afară”. Același microb i-a transformat pe polonezi în producători-record pe piața merelor, mai crede sibianul.
”Am avut norocul să călătoresc foarte mult ca horticultor. Am văzut livezi în Italia sau Germania care au pământ de câteva ori sub al nostru, dar ei sunt asociați și își apără interesele. Așa mi-a venit ideea de a face un grup de producători și la Sibiu, unde oamenii sunt mai dezghețați și mai deschiși la minte”, a declarat ing. Anghel reporterilor agrointel.ro.
Pomicultorul nu crede că avem șanse să îi ajungem din urmă pe polonezi care au invadat piața europeană cu merele lor. Ioan Anghel este convins că un element cheie în export este prețul. ”Polonezii reușesc să producă aceleași mere ca și noi, dar la un preț mult mai mic. Cum fac asta? Simplu! La fel ca și restul europenilor, ei sunt organizați și s-au grupat în asociații mari care le apără interesele. Una este să negociezi un contract de pesticide pentru 600 de hectare și alta e să faci asta pentru 6.000 de hectare. La suprafețe așa de mari, companiile fac discounturi uriașe, iar pomicultorul simplu nu are acces la așa oferte. Ca asociație mare, poți pune piciorul în prag: atât vrem să dăm, atât dăm. Forțează ei mâna companiilor, ei nu sunt obligați să cumpere ca noi, la prețuri enorme”, explică inginerul.
Subvențiile mult mai mari sunt o altă cauză a concurenței neloiale de care ”se bucură” pomicultorii români. ”Când am vorbit cu italienii, ei îmi spuneau că ei nu iau direct mari subvenții. Dar la ei banii merg la asociații. De acolo ei iau pesticidele mai ieftine decât noi, motorina o iau mai ieftină decât noi, utilajele le iau mai ieftine decât noi. Acestea sunt avantajele unei asociații puternice de producători. Din păcate, noi, românii, nu avem acest cult. Nu avem unitate. La noi, unde-s doi, deja unul e în plus”, crede Ioan Anghel. Chiar dacă este dezamăgit de dezinteresul autorităților pentru soarta fermierilor, sibianul este decis să nu renunțe și speră ca modelul asociației ”Mărul de Sibiu” să fie urmat de cât mai mulți producători. ”La Sibiu, noi am înțeles că e mai ușor să te impui pe piață când oferi cantități mari de fructe. Așa ajungi în atenția cumpărătorilor importanți”, explică pomicultorul de la Horticola Sibiu.
