Cum funcționează o cooperativă pe timp de criză. Anca Marcu, Cooperativa Lunca Someșului Mic: ”Simțim o scădere a cererii, dar nimic dramatic!”
agrointeligenta.ro -
În vremurile grele pe care fermierii le traversează din cauza pandemiei de COVID-19, ideea asocierii a revenit în atenția acestora. Principalele avantaje pe care producătorii agricoli le au sunt legate de siguranța unui preț mai bun decât cel obținut de la samsari sau chiar în piețe dar și certitudinea că nu rămân cu marfa nevândută, așa cum s-a întâmplat pentru majoritatea legumicultorilor în acest sezon. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a realizat un interviu cu Anca Marcu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic din județul Cluj.
De la Anca Marcu am aflat care sunt avantajele fermierilor care se înscriu în Cooperative, cum funcționează asocierea în cadrul Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, cât de mult a crescut interesul fermierilor pentru asociere în aceste vremuri grele dar și cu ce provocări s-a confruntat de la începerea pandemiei de COVID-19.
Agrointeligența: Vă rog să le faceți cunoștință cititorilor Agrointeligența cu membrii Cooperativei Agricole Lunca Șomeșului Mic.
Anca Marcu: Sunt 13 producători locali înscriși dintre care 10 sunt din zona Apahida, 2 sunt din Viișoara și unul din comuna Chețani. Mai avem și alți producători locali cu care colaborăm în fiecare an. Spre exemplu acum cu legumele de sezon, la ridichi, la ceapă verde, ceea ce nu avem noi se completează cu produse de ei. Să vă dau un exemplu ridichi mai aducem din Arad. Avem o familie cu care lucrăm de vreo 3 ani de zile și ei din două în două zile vin și ne suplimentează cantitatea noastră. Pe salată, iarăși, lucrăm cu un producător care ne ajută cu completări din Turda, deci de lângă 25 de km de noi și care are sere. Necazul mare este că nu putem ajuta pe toată lumea pentru că acum foarte mult sună telefoanele pentru asta, să colaboreze.
Agrointeligența: Vor doar colaborare, fără să se înscrie în Cooperativă?
Anca Marcu: În Cooperativă nu se poți înscrie așa peste noapte doar că ai dat de greu într-un sezon. Nu este așa ușor să te înscrii, adică aici producătorul respectiv trebuie să se obișnuiască cu modul de lucru, să știți că nu este deloc ușor până când oamenii se obișnuiesc să respecte un program, să aibă o anumită calitate la produse să nu neglijeze în nici un fel nici aspectul, nici calitatea mărfii, să fie întotdeauna prompți și să respecte un anumit orar. Adică să își asume și faptul că dacă ceva nu e în regulă la marfa lui, nu e ca la piață, ai dat-o și s-a dus omul cu ea și nu mai știi de el. Daca ai avut o problemă la marfă o să se descopere, ori la Cooperativă ori la platformă, și o să existe consecințe și nu pentru o singură persoană, ci pentru tot grupul și pentru un întreg produs. Deci nu este așa de ușor cu înscrierea în Cooperativă, dar aceasta se face după ce trece un sezon întreg de colaborare și vedem că persoana cu care am colaborat în vremea aceasta este o persoană potrivită pentru a avea rolul de membru.
Eu de-a lungul timpului am auzit foarte multe opinii de tip: ”Știi ceva! Mie nu o să îmi comande nu știu cine din Cooperativă!”. Deci producătorii sunt obișnuiți să ia singuri deciziile pe propria fermă. Când ai intrat în cooperativă lucrurile acestea se schimbă. Adică, începe să fie nevoie să ții cont de necesitățile pieței, de standardele de calitate, va fi Global G.A.P pe care noi o îl avem implementat în Cooperativă, de un orar de livrare strict de multe, multe lucruri și atunci, dacă omul s-a descurcat așa cum s-a descurcat nu își dorește neapărat, din punctul acesta de vedere, să intre în cooperativă, deși prețurile eu zic că sunt mai bune decât prețurile de pe piața de agro.
Agrointeligența: Ați pomenit de prețuri, fermierii din Cooperativă au certitudinea că primesc prețul corect pe legume?
Anca Marcu: Cu siguranța vor obține un preț mai bun, vă spun pentru că eu pot să compar ce preț primesc pe produse și cât costă un produs în piață și ajunge și să îți pui costurile ambalajului pentru că într-adevăr trebuie să ai și ambalaj, îți cumperi ambalaj, îl amabalezi și tot ieși mai bine.
Am primit multe telefoane în această perioadă pentru a lua marfa și de la alți producători dar vă spun sincer că încerc să ajut acele persoane care, deși nu sunt în cooperativă, au colaborări deja destul de lungi cu noi, cum ar fi familiile din Arad care din cauza distanței nu sunt în Cooperativă, altfel ar fi, dar nu pot să am pretenția, noi avem ședințe lunare și trebuie să hotărâm și am riscul că nu voi avea cvorum dacă iau în Cooperativă membri din Arad. Dânșii sunt obișnuiți că au primăvara produsele acestea pe care știu că ei le vor aduce la noi. Lucrăm deja de 3 ani și încerc să îi ajut pe dânșii.
Agrointeligența: Aș vrea să faceți pentru cititorii Agrointeligența-AGROINTEL.RO un portret al fermierilor înscriși în Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic
Anca Marcu: Portretul-robot sau majoritatea sunt oameni cumsecade, atât! Harnici și cumsecade, atât trebuie să fie. În rest, poți să ai 58 de ari, dacă ți-ai îndeplinit obligațiile și ai avut activitate în regulă este perfect. Pentru că oamenii nu se socotesc, cel puțin la noi în Cooperativă, în ce suprafață are și ce beneficiu îmi aduce. Mulți dintre ei, mai ales în perioada aceasta în care am nevoie de ei ca să nu interacționez cu lume, mă bazez de multe ori pe ei, orice este de făcut, dacă este de descărcat un camion de lăzi, cum a fost săptămâna trecută, am zis haideți trei oameni, vă rog frumos, întodeauna vin, să știți, nu neapărat trebuie să vină producătorul cel mai mare. Sau ca și idei, oamenii au idei, implicare în Cooperativă, viziune și asta nu ține de suprafața de teren cultivată sau de valoarea producției comercializate.
Agrointeligența: Care sunt principalele legume cultivate și unde vindeți mai exact marfa fermierilor?
Anca Marcu: Nu livrăm de exemplu, praz sau usturoi uscat. Dar în rest, anul trecut am numărat 27 de categorii cu toate ardeioasele, bineînțeles, kapia, gogoșari, ardei iute, arde gras Bianca. Mai departe usturoi la legătură, roșii, dovlecel, castravete până la legături de pătrunjel, ridichi, varză vindem sute de tone. Deci acoperim cam totul: vinetele, conopida, salata verde, de toate.
Legumele noastre se găsesc în Lidl, Profi și Kaufland.
Agrointeligența: Vi se cere un anumit standard de calitate a produselor?
Anca Marcu: În Cooperativă am implementat standardul Global G.A.P pentru produsele noastre și atunci, bineînțeles, există obligația de respectare a unor norme foarte stricte, de la analiză a apei solului la analiză de reziduuri, la curățenia în ferme care este verificată de inspectori externi, în afară de faptul că am eu de făcut un munte de hârtii care să însoțească cumva fiecare pas, fiecare regulă pe care o avem implementată în Cooperativă.
De asemenea, trasabilitatea este un aspect extrem de important care este verificat și un sistem de management al calității. Ca și paranteză, vă spun, că atunci când a venit necazul acesta cu COVID-19, noi aveam măști de protecție, noi aveam detergenți speciali pentru dezinfectat, aveam și măști chirurgicale câteva seturi, mănuși, ochelari de protecție, deci noi le-am avut pe toate. De ce? Pentru co noi suntem obligați.
În afară de asta, avem caiete de tratamente și trebuie să facem analiză de reziduuri pe loturi. Adică, marfa ta trebuie să fie cu zero reziduuri. Cum se întâmplă să fie cu zero reziduri? Păi simplu, că ți-ai respectat doza pe care ai aplicat-o ca și tratament și timpul de repaus. La noi toate aceste lucruri sunt verificate. Așa cum aminteați și dumneavoastră, în alte cazuri se sfătuiesc în privința tratamentelor unii pe alții producătorii sau mai rău, vânzătorii de produse fitosanitare le dau tot felul de tratamente, unele mai costisitoare decât altele ca să arate marfa bine. E foarte ușor să faci marfă frumoasă! Dar nu știu dacă e și la fel de curată pentru că la noi există regula și asta îmi impune standardul, să folosim doar produse omologate. Adică, nu pot să folosesc insecticidul Calypso care merge la cartofi să îl pun pe vinete că omoară și așa Gândacul de Colorado. Nu este normal și nu o fac pentru că nu am pe prospect o doză și un timp de pauză pentru vinete, pentru că nu este omologat la vinete. Nu toată lumea respectă lucrul acesta, bineînțeles și în Cooperativă când vii trebuie să respecți. Ai analiză, clar. E marfa conformă sau nu este? De aceea, îi prefer pe cei cu care colaborez de mai mult timp în aceste vremuri când toată lumea vrea să vină cu marfă. Sunt oameni care cunosc regulile și le respectă că s-au obișnuit deja. Plus ambalaj curat, plus DSV care îți vine în control și îți verifică trasabilitatea, facturile, intrările, ieșiriele, stocul, tot, tot, tot, la la A la Z, analizele de reziduuri, acelea sunt cele mai importante.
Agrointeligența: Cum traversați această perioadă grea în care toată lumea se plânge de scăderea vânzărilor la legume?
Anca Marcu: Simțim și noi o oarecare scădere la produsele pe care noi le vindem în perioada aceasta dar nu dramatic. Să vedem în ce măsură vom ști mai clar, un pic de scădere văd pe luna martie față de anul trecut într-adevăr, dar aștept luna aprilie să văd ce se întâmplă. Omenii în momentul acesta nu prea cumpără verdețuri, nu cumpără ridichi, ceapă verde și salată verde, să zic. Acestea sunt produsele pe care le aveam acum. Nu se axează pe acestea neapărat și acolo, da, sezizăm o oarecare scădere, dar este o scădere care pe noi, ca și cooperativă, ca și membri, nu ne afectează pentru că în momentul acesta noi încă completăm cu produse de la producători locali din alte zone, pe produsele acestea.
Agrointeligența: V-au căutat și alte lanțuri de magazine în perioada aceasta. Simțiți că s-au apropiat mai mult spre producătorii locali din cauza unor blocaje la importuri?
Anca Marcu: Nu am avut probleme să fim ignorați, din contra, ni s-au cerut și de către alte lanțuri de retail să colaborăm dar să știți că există anumite magazine cu care pur și simplu, nu știu de ce, nu am reușit să avem o colaborare, adică nu ne-am potrivit pe sistemul lor. Sunt diferențe enorme uneori la felul în care lucrează Profi, Lidl, Kaufland dar și așa am reușit să ne adaptăm. Totuși la alte lanțuri orecum nu am reușit. Și asta nu ne supără ci pur și simplu există locuri în care suntem potriviți și locuri în care nu suntem potriviți și cred că în primul rând relația pe care o ai cu oamenii care sunt puși acolo și nu altceva, pentru că regulile, hai să zic că dacă le respecți sunt cam aceleași, dar oamenii și sistemul de lucru, acestea sunt lucruri care ne-au împiedicat să avem o relație de colaborare și cu alții. Pe de altă partea, am fost invitați și în altă parte și am refuzat sau am amânat colaborarea din motive foarte obiective. Cum ar fi cu Mega Image, faptul că nu au o platformă în zona noastră. Altfel, dânșii sunt niște oameni foarte extraordinari, dar noi nu vom trimite marfă la București și nici nu vom livra prin magazine, deocamdată. Pentru că e mult, să bați Clujul și să duci cantități mici la magazine este deja încă un sistem paralel și sincer, avem cerere destulă. Decamdată până când e bai și nu ne mai descurcăm lăsăm așa cum suntem.
La fel, Lidl pot să spun că a făcut chiar un program foarte frumos pentru procucătorii locali, oarecum dânșii încearcă. Într-adevăr, simt și eu reticență uneori sau nu știu cum să îi spun, că uneori se mai satură de noi, producătorul local român mai are probleme: o dată nu a înțeles că trebuie să curețe mai bine ceapa sau o dată a adus lăzi care nu au fost conforme, eu știu că toată ziua acolo sunt între cele două părți, între producător și retailer. Dar există o tendință destul de accentuată de a merge spre producătorul local. Acum producătorul local trebuie să înțeleagă pe de altă parte că nu ești interesant pentru o platformă dacă nu ești destul de mare sau nu ești asociat. Ori ești mare și ai destui angajați și o suprafață suficientă. Când zic mare mă refer la o anumită sumă, noi am calculat-o cu unul dintre colaboratorii noștri ca să înțeleagă lumea, undeva la 100.000 euro, am ajuns noi la concluzia, 5 miliarde în bani vechi îmi spunea dânsul. Dacă nu ai atâta marfă atunci îmi aglomerezi platforma degeaba, pentru că dacă aglomerăm toți platformele cu marfă de 100.000 lei, atunci dânșii vor trebui să își dea peste cap toată buna organizare care este la platforme și care, vă spun din experiență, este un foarte riguroasă. Adică sunt reguli foarte stricte acolo și într-adevăr, dacă ar lua așa câte unul, câte doi, s-ar da peste cap și ar tebui să angajeze mai mult personal și, ce să zic, probabil și dânșii se uită la lucrurile acestea, adică presupune niște costuri pe care până la urmă o să se reflecte pe consumator , la urma urmei.
Agrointeligența: Haideți să facem un exercițiu de imaginație: am depășit criza în care ne-a aruncat pandemia de COVID-19. Ce au învățat fermierii din această experiență? Dar super-marketurile și statul?
Anca Marcu: Fermierii au învățat clar că trebuie să se asocieze. Noi în aceste vremuri grele nu avem emoții cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare cu produsele noastre. Dacă vom reuși sau nu să mai ajutăm producători locali, ne dorim lucrul acesta și sperăm să fie așa, dar cu siguranță, având deja toată marfa planificată pentru sezonul următor, adică noi am planificat din noiembrie, unde și ce vom vinde și am semnat niște previziuni cu partenerii noștri, noi nu ne temem de ce va urma anul acesta dacă ne ține Dumnezeu sănătoși.
Cei din supermarketuri? Au învățat că trebuie să se uite și spre micul producător. Dar vreau să vă spun că cel puțin cei cu care noi colaborăm, nu vreau să îi laud așa gratuit, dar să știți că fiecare dintre dânșii, dinte aceste lanțuri au un program pentru producătorii locali. Noi primim vizite și ni se fac propuneri în sensul de a fi ajutați, de exemplu, Profi acum ne ajută și ne procură lăzile. Sigur că trebuie să le plătim, dar nu e totuna când trebuie să negociem noi cu un furnizor sau negociează Profi pentru toți furnizorii, producători locali și atunci prețurile sunt un pic mai bune și este foarte comod numai să îți vină tirul cu lăzile. Deci fiecare încearcă să ne ajute într-un fel sau altul.
Statul? Pentru autorități ar fi momentul să se gândească că nu sunt , zic eu, destul de informați. Nu știu dacă dânșii într-o situație de criză cum este acum ar ști care producător ce are, dacă are o depozitare, dacă ar fi în stare să pregătească marfă, cum să îi adune, de unde să îi ia. Mă întreb, pentru că de obicei ni se cer nouă informații pentru că suntem în domeniu, mai suntem sunați uneori și ni se cer informații referitoare la, nu știu, ”Cunoști un producător de usturoi din zona aceasta, Anca? Da cunosc, hai să îți las un număr de telefon”. Eu am tot zis aceleași lucruri de câte ori ne-am întâlnit într-un context mai oficial, e nevoie să ne gândim puțin la problema aceasta a sezonalității mari în România și să dăm subvenții pentru solarii, să găsim modalități, să sprijinim oamenii pentru că avem suprafețe, spații protejate foarte puține cel puțin în zona noastră, foarte puține și aici și probleme de aprovizionare. Ce să mai vorbim despre sere.
Agrointeligența: Consumatorul și-a învățat lecția în urma acestei experiențe? A descoperit el, în opinia dvs., și producătorul local în detrimentul produselor din import?
Anca Marcu: Sper să învățăm un lucru important și anume că noi în România avem o sezonalitate la legume și că toți vrem să mâncăm ca și bunicii noștri, dar bunicii noștri nu mâncau roșii în luna decembrie. Nu mai acordăm destul importanță faptului că legumele pot să fie și conservate și că ar trebui să punem pentru iarnă, că este în regulă să mâncăm și niște murături, că ar trebui să facem probabil cure pe fiecare sezon, eu acum de exemplu, mânănc ridichi, ceapă verde, salată.
Trebuie să învățăm să mâncăm produsele românești în fiecare sezon, adică atunci când s-au făcut căpșuni, să mâncăm căpșuni, dupa aceea să trecem mai departe să mâncăm caise, mere și altele. Sper să învețe lucrul acesta consumatorii și foarte important, de asemenea, sper să învețe, dar acolo va trebui să avem și noi un rol și statul dacă va dori, să învețe să ne găsească chiar și atunci când au de ales. Chiar și atunci când merg în supermarket și au o multitudine de produse să fie mai atenți, să se mai uite pe o etichetă și să îi intereseze ce scrie pe eticheta aceea. Să îi invătăm și noi, sper, dacă pe o etichetă scrie furnizor nu știu ce traider din România nu înseamnă că este și producător. Trebuie să știm să citim corect dacă vrem să cumpărăm produsul românesc. Să ne intereseze unde este produs și ce se întâmplă chiar dacă luăm din supermarket, că noi, aceștia care suntem asociați acolo vom merge întotdeauna cu legumele, la supermarket.
Dacă o să ne îndreptăm spre detaliile acestea și dacă mergem spre consumator, noi sau statul, o să putem să îi învătăm ce înseamnă numărul de lot, de exemplu, care îți să un indiciu despre când a fost ambalat sau livrat produsul și atunci tu vei știi mult mai bine. Să ne temem un pic, că dacă nu sprijinim agricultura românească s-ar putea să mai dea o criză din aceasta și să nu știm ce să ne facem, oricum nu știu cum va trece criza aceasta, sper că bine. Eu simt așa o schimbare în rândul consumatorului și se vorbește mult despre producătorii locali în ultima vreme. Și producătorul local are multe lucruri de schimbat, să știți. În afară de faptul că noi plătim la greu taxe și impozite se vinde foarte mult nefiscalizat în zona aceasta și aici va trebui să lucrăm și noi si să ne dăm seama că nu furăm pe nimeni, ne furăm pe noi.
Agrointeligența: În final aș vrea să vă întreb care sunt direcțiile pe care vreți să vă axați în perioada următoare și cum vedeți evoluția Cooperativelor pe termen lung?
Anca Marcu: Noi am încercat și pus bazele unei colaborări între cooperative, a unei uniuni de ramură în sectorul acesta legume-fructe și simțim că începem să fim luați în seamă, să ni se ceară părerea, să conteze ceea ce spunem. Pe de altă parte ca și Cooperativă, eu îmi doresc foarte tare să putem să avem o componentă de procesare pe viitor. Ne-am dat și noi seama în vremea aceasta că dacă dă un necaz ce ne facem. Pe lângă faptul că există produse care nu sunt de calitatea întâi și cu care producătorii nici nu vin cu ele la Cooperativă, sunt cantități destul de mici pe care le dau așa, celor care vând la angro și care nu au niște condiții din acestea de calitate atât de severe, de calibru sau mai știu eu ce altceva, nu neapărat că nu ar fi calitative ca și gust, dar poate sunt mai mărunte sau prea mare. Și atunci toate acestea ar putea fi folosite foarte bine în procesare. Din păcate, neavând un spațiu al nostru nu am făcut investițiile acestea.
Sperăm să reușim să facem lucrul acesta pe viitor. În rest, ne uităm la vecinii din Uniune și am fost în câteva vizite și eu, dar și separat producătorii, și am văzut ce se întâmplă în alte locuri. Anul acesta o să încercăm ,o să experimentăm cu prădătorii în solarii, cu feromoni, cu tot felul de lucruri ca să nu mai avem probleme sau gânduri în ceea ce privește tratamentul. Încercăm să folosim cât mai puțin, să nu avem probleme și într-adevăr, eu mă bucur tare mult că nu avem probleme în sensul acesta deși se fac multe analize, oamenii respectă regulile și suntem bine, dar trebuie să mergem înspre parta aceea, spre consumator, să facem căât mai curat și cât mai ok. Și noi de aici mâncăm, să știți.
