• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vrând să facă bine, Guvernul a făcut mai mult rău fermierilor, cu interzicerea exporturilor. Cum poate fi dres busuiocul?

    Vlad Macovei -

    Cum poate ieși Ministerul Agriculturii din capcana în singur a picat? Simplu: modificând substanțial, la nivelul Executivului, ordonanța militară care stopează exporturile de cereale și produse de panificație. Nu mă îndoiesc de bunele intenții ale lui Ludovic Orban, Adrian Oros, Emil Dumitru și cine o mai fi clocit și girat ordonanța cu pricina. Dar în politică, mai ales în situații de criză, bunele intenții, nedublate de decizii corecte/inspirate/responsabile nu fac nici cât o ceapă degerată.

    Unde și cum s-a greșit, în opinia mea

    1. Ministrul Adrian Oros a vorbit de o dublare a exporturilor de cereale în martie 2020 față de aceeași lună a anului trecut. Nicio analiză pe piața cerealelor nu se face comparând o singură lună. Exporturile într-adevăr s-au mărit, dublarea vine pentru că au mai apărut vreo 100.000 de tone de orz în ecuație (din orz nu se face pâine), au fost creșteri, într-adevăr, pe grâu și porumb dar toate acestea vin din comenzi dinaintea crizei COVID-19, nu au nicio legătură cu pandemia. Aceste comenzi înseamnă bani pentru fermierii români
    2. Nu exista în piața niciun indiciu că nu există materie primă pentru pâine. Nici pentru acum și nici pentru viitor. România produce pe an 7 milioane de tone de grâu și consumă 2 milioane. Nu aici e cheia asigurării securității alimentare a românilor. Mai mult, la capitolul pâine, în ultimele zile există o prăbușire a cererii. La începutul lunii martie, consumatorii au dat iama în supermarketuri să cumpere făină și, ce să vezi, acum că s-au trezit cu făina în casă, încep să nu mai cumpere pâine ci să facă în casă
    3. Prețul cerealelor era relativ stabil, rezonabil și pentru fermieri și pentru stabilitatea prețului pâinii. Nu era niciun indiciu, nimeni din industria de morărit și panificație nu a afirmat ceva în acest sens, că urmează o scumpire a pâinii sau o penurie de produse
    4. Mediul asociativ din agricultură și industria alimentară nu a fost consultat când s-a elaborat această ordonanță militară. Toți liderii din sectorul agroalimentar, pe care i-am întrebat, mi-au zis că opțiunea lor a fost pentru o intervenție guvernamentală la nivelul Rezervelor de Stat, în sensul de reîmprospăta stocurile de cereale, prin achiziții din piață, nicidecum interzicerea exporturilor. Ai interzis la export o marfă pentru care cererea internă este la doar 30% din oferta existentă. Care e logica?
    5. Introducerea produselor de morărit și panificație în ecuație a fost o altă greșeală. România tocmai reușise să facă o înțelegere cu Egiptul pentru câteva mii de tone de făină, export de test, urmând ca dacă totul este ok, să urmeze o comandă de 100.000 de tone. Adică să nu mai exportăm grâu brut, ci o parte din excedentul care nu acoperă consumul intern să fie prelucrat în țară, aducând valoare adăugată, și mai apoi trimis peste graniță. Prin includerea făinii în lista mărfurile oprite la export, această afacere a căzut, am ratat o oportunitate uriașă. Atenție, sunt stocuri suficiente și de grâu și de făină, niciun moment securitatea alimentară a românilor nu ar fi fost pusă în pericol
    6. Au fost suspendate, fără niciun fel de preaviz, contracte existente și asumate pentru grâu, mai ales cu Egiptul și Arabia Saudită, unde plățile au și fost făcute deja către fermier, în multe situații. Oamenii vor fi obligați să dea banii înapoi. S-a vorbit de despăgubiri pentru aceste contracte dar tare mă tem că răul a fost deja făcut. Atenție, toate cerealele interzise acum la export sunt ale unor privați. Sunt ale fermierului X sau Y, cu nume și prenume. Acestor agricultori li s-a interzis practic dreptul de a-și valorifica marfa, de încasa bani pe munca lor atât de necesari acum în ferme, și de a-și respecta cuvântul dat față de parteneri
    7. Vom asista la o blocare a exporturilor de cereale după ridicarea restricțiilor, pentru că niciun partener extern nu mai face comenzi în acest moment, chiar și pentru livrare mai târziu, după recoltare, pentru că nu știe ce va urma. Vom asista, foarte probabil, și la o prăbușire a prețului care nu se va duce în ieftinire în pâine, nu vă iluzionați. Se va duce în pagubă la fermier. Când toate agențiile internaționale de presă financiară titrează ”Romania bans…” (România interzice…) semnalul este foarte nasol și vom plăti pentru asta. Iar primii afectați vor fi fermierii. Cu ce bani își vor mai lua fermierii inputurile pentru campania de toamnă când recolta din acest an va fi redusă (în special din cauza secetei) și prețul va fi unul de mizerie?
    8. A gândi securitatea și autosuficiența alimentară în termeni de interzicem exporturile ca să nu fie penurie internă, mai ales pentru lanțul grâu-morărit-panificație în condițiile actuale din România și în contextul internațional prezent, dovedește o viziune rudimentară și, foarte important, extrem de păguboasă. Pentru a împiedica un țânțar așezat pe un geam să îți facă rău nu trebuie folosit un ciocan ci, mai degrabă, un plici. Și acela însă trebuie mânuit cu grijă, pentru că cioburile sparte riscă să îți provoace probleme mai mari de sănătate decât țânțarul pe care acum îl prezinți victorios drept trofeu
    9. Până la reglarea exportului de cereale, securitatea alimentară, la pachet cu supraviețuirea sectorului agroalimentar românesc, depinde de multe alte lucruri, mult mai urgente și presante: cum restartăm creșterea porcului în România ca să ne asigurăm consumul intern, cum ne luptăm cu concurența neloială pe sectorul pasăre cu importurile intra și extracomunitare, mai ales din Polonia și Ucraina. Ce face statul să înceapă să folosească depozitarea privată pentru stocurile uriașe din industria laptelui și astfel să repornim comenzile către fermieri. Dacă tot vrea să se joace cu blocarea unor activități de import-export, de ce nu se uită statul mai bine la zona de importuri de legume-fructe? De ce nu dăm o șansă legumicultorilor români? Comerțul cu cereale se desfășoară 99% pe factură, evaziunea fiscală practic inexistentă, ceea ce nu se poate spune despre importul de legume-fructe. Din cereale nu se prea pot da șpăgi, din importuri ilegale de legume-fructe, da.
    10. Traderii cereale au fost blamați, pe bună dreptate, inclusiv de subsemnatul, pentru faptul că nu plăteau taxe în România și raportau profituri foarte mici. Pentru faptul că puteau da mai mulți bani fermierilor și manifestau o aroganță supărătoare. Pentru faptul că nu au folosit influența publică pe care o aveau pentru a pune presiune pe statul român să facă mai multe pentru fermieri. Și-au văzut numai propriul interes, imediat, și iată că acum culeg roadele acestei ”strategii” de tip ochelari de cal. Poate le va fi de învățătură pe viitor să lase aroganța și să comunice deschis cu fermierii. Dar una peste alta, traderii de cereale sunt importanți în acest moment de criză. Fără ei, nu putem aduce din afara țării peste patru miliarde de euro pe an, bani pe care să îi injectăm în agricultură, în fermele din România. Nu mai zic de impactul asupra balanței comerciale a României. A interzice exporturile de cereale, chiar și pe perioadă limitată, înseamnă că tradingul internațional de cereale va ocoli România pe viitor, care și pentru a ne da o lecție. Și cine va plăti pentru această lecție scumpă? Decidentul politic român sau fermierul român?

    Ce este de făcut, în opinia mea

    1. Modificarea ordonanței militare în sensul scoaterii produselor de morărit și panificație din lista mărfurilor interzise la export
    2. Modificarea ordonanței militare în sensul acordării unei derogări pentru contractele deja în vigoare/scadente/unde s-a făcut deja plata
    3. Schimbarea deciziei de interdicție de export cu cea de plafonare a exporturilor. Așa au făcut Rusia și Ucraina, pe zona cerealelor, și piața internațională a reacționat ok: Înțelegem grija voastră pentru a vă asigura materia primă la intern și apreciem că lăsați să ruleze contractele la extern care nu afectează securitatea alimentară
    4. Asumarea unui rol mai puternic a Rezervelor de Stat pentru a interveni mai susținut pe piața cerealelor atunci când este nevoie
    5. Pact Național pentru Securitatea Alimentară a României

    PS: Singura responsabilitate publică a Grupului Agrointeligența, și a mea ca președinte a acestui grup, este exclusiv către publicul nostru, format din larga majoritate a fermierilor din România, și către partenerii noștri din agribusiness. Repet public, noi, la Agrointeligența, nu acordăm cecuri în alb niciunui politician aflat la Putere, indiferent că acum se numește Adrian Oros, Emil Dumitru sau George Scarlat. Faptul că atunci când a fost cazul, în trecut, am luat poziție publică față de greșelile lui Petre Daea și ale guvernării PSD, nu înseamnă că vom trece cu vederea erorile comise de guvernul PNL. Cine a presupus asta, a comis o mare greșeală. Agrointeligența va continua să transmită, prompt și obiectiv, toate informațiile de interes pentru fermieri transmise de Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine. În paralel cu acest demers de informare, vom continua să avem opinii cu privire la deciziile responsabililor politici și vom aprecia, dacă este ceva de apreciat și vom critica, dacă este ceva de criticat.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Campania Forța Fermierilor – Agricultura în ofensivă: Care vreți să fie prima problemă rezolvată în anul agricol 2020-2021? Dracul nu e chiar așa de negru: Zece știri pozitive pe care fermierii nu trebuie să le rateze! Rareș Bogdan, în dialog cu Vlad Macovei: Fermierii – sprijiniți direct cu bani, agricultura – prioritate naţională, comunicarea MADR lasă de dorit!

    Ultimele știri

    Prima reacție a conducerii ANZ despre procesul deschis de ciobani: ”Am un semn de întrebare de ce se opun tocmai Registrele Genealogice” RWA furnizează fermierilor îngrășământ-peleți din gunoi fermentat de pasăre! SITUAȚIA PE JUDEȚE! APIA: Lista cu crescătorii de animale intrați la ajutorul de stat de 100 euro/UVM!

    Căutare în articole