• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Rareș Bogdan, în dialog cu Vlad Macovei: Fermierii – sprijiniți direct cu bani, agricultura – prioritate naţională, comunicarea MADR lasă de dorit!

    Vlad Macovei -

    Numărul doi în PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan și prim-vicepreședinte liberal, a acceptat invitația mea de a discuta despre temele la zi din agricultură, mai ales că în urmă cu o zi a fost o ședință a liderilor partidului de guvernământ în care au existat destule critici din partea sa cu privire la activitatea Executivului. În mai toate relatările din presa centrală, pe surse ce-i drept, ministrul Agriculturii Adrian Oros a fost una din țintele criticilor în acea ședință, nu numai din partea lui Rareș Bogdan. Europarlamentarul a ținut să liniștească spiritele, pe de o parte, dar să și transmită niște semnale foarte clare. Unul dintre acestea este că agricultura națională, fermierii români, antreprenorii din industria alimentară au devenit subiecte de interes pentru el. Spune că îi va da tot ajutorul colegului său din Parlamentul European, Daniel Buda, pe care îl apreciază în mod deosebit.

    Îl cunosc pe Rareș Bogdan de ceva vreme, de când el începea emisiunea ”Jocuri de Putere” la Realitatea TV și eu eram redactor-șef la Evenimentul Zilei, și pot să vă spun un lucru sigur: este foarte priceput și experimentat în a identifica subiectele cu miză. Iar sectorul agroalimentar este cu siguranță un subiect cu miză. Se vor întâmpla lucruri importante în perioada următoare.

    Cele mai importante semnale pe care le-a transmis Rareș Bogdan:

    – uneori fermierii români sunt discriminați la Bruxelles și mă voi lupta pentru a împiedica acest lucru;
    – voi discuta serios, printr-o interpelare, cu Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, despre toate problemele;
    – viticultorii din România au fost tratați incorect de către Comisie;
    – am reușit să obținem mai mulți bani pentru legumicultori;
    – seceta din acest an mă sperie;
    – am arătat tot timpul că mă interesează două priorități, chiar dacă nu am arătat-o tot timpul: conservarea pădurilor și bunăstarea fermierilor;
    – apreciez ce au făcut jucătorii din industria alimentară în această perioadă: au ținut prețurile jos, au păstrat locuri de muncă, au plătit taxe și impozite;
    – este inacceptabil să avem importuri de legume și fructe în zona produselor pe care le cultivăm și noi;
    – bani europeni și naționali injectați direct către agricultură și industria alimentară;
    – criza COVID-19 este o oportunitate pentru noi, dacă punem agricultura și industria alimentară pe primele locuri, dacă nu vom deveni doar o piață de desfacere;
    – dacă vom avea fermieri prosperi vom avea și sistem de sănătate performant sau autostrăzi;
    – vreau ca România să cultive cât mai mult sparanghel, să nu trebuiască românii să meargă să îl culeagă pe al nemților;
    – liderii ministerului Agriculturii iau măsuri bune dar comunicarea lasă de dorit;
    – apreciere deosebită pentru secretarul de stat Emil Dumitru.

    Dragă Rareș, îmi spuneai înainte de interviu de niște vești proaspete de la Bruxelles, despre ce este vorba mai exact, este una pentru zona viticolă și una pentru legume, nu?

    Sunt două chestiuni, este o veste bună și o veste mai puțin bună. Vestea mai puțin bună este că România a fost discriminată grav și este discriminată de Comisarul pe Agricultură și de Comisie și vom avea o discuție extrem de serioasă printr-i interpelare pe care o voi face la ora 12 în numele grupurilor Europarlamentarilor români din PPE, adică 14 persoane, a treia delegație ca forță, în Parlamentul European, în grupul PPE, cel mai mare grup. Vorbim de o chestiune care a fost acordată Franței și care a fost refuzată României.

    Noi am cerut o plată pe suprafață, să ni se permită plata pe suprafață în domeniul vitivinicol. Aici avem o situație în care avem un disponibil de 47 de milioane de euro, din care România folosește anul cam 15 – 16 milioane și am cerut ca aceea diferență de 30 – 31 de milioane de euro care pot fi cheltuiți până în 16 octombrie, deci avem o perioadă extrem de scurtă în care putem folosi acești bani, să poată fi alocați prin plată pe suprafață după modelul pe care Franței i s-a acordat în domeniul vitivinicol, distilarea de criză. Franței i s-a permis să folosească o sumă mult mai mare pe așa numita distilare de criză.

    În cazul nostru noi nu avem multe distilerii, nu putem folosi asta și am cerut pentru domeniu extrem de afectat, plin de investitori români, în acest domeniu sunt foarte mulți investitori români și nu vorbesc doar de cei mari, ci vorbesc de o mulțime de companii mai mici, de case mai mici, de crame mai mici, de cultivatori mai mici, nu doar de giganți, de Jidvei, de Murfatlar, de Cotnari. Am cerut acest lucru, Comisarul și Comisia au respins cererea României și au acceptat cererea Franței, asta mi se pare o discriminare extrem, extrem de gravă, mai ales că este vorba de un buget distinct, nu trebuia decât să ne dea dreptul să folosim acești bani.

    În același timp, vin cu o chestiune ca să arăt că Europa nu e neapărat rea și e vorba strict de oameni care pot să acționeze într-un fel sau altul, vin cu o veste bună și spun așa: în domeniul legumicol de asta aceasta, la sere și solarii, noi primeam bani europeni undeva la 2500 de euro, în momentul acesta am reușit pe sere și solarii să mărim la 5.000 euro acest sprijin și practic, să ajungem la 7 – 8 milioane de euro în acest domeniu.

    Sunt două chestiuni distincte, două chestiuni în care am fost tratați complet diferiți. Pe de o parte am fost discriminați pe domeniul vitivinicol și pe de altă parte ni s-a permis să folosim bani în plus și să facem realocări de sume, să schimbăm parctic destinațiile unor sume pe domeniul sere și solarii.

    Văd că ești preocupat serios de toate aceste lucruri. De ce?

    De ce această preocupare a mea? Pentru că urmează, toți specialiști vorbesc, nu mă refer la o criză alimentară, asta cred că este exagerat, dar în schimb la o secetă extrem de serioasă care va afecta producțiile. Sunt oameni cu care vorbesc, fermieri care îmi spun că șansele de a avea 50% din producția de anul trecut la cereale sunt deja optimiste, că pot fi sub 50%. Lucrul acesta mă sperie!

    Eu vin dintr-o familie care a trăit la țară, bunicii mei au trăit la țară, eu chiar dacă nu arăt astăzi și puțini vor crede, bunica mea mă ducea la prășit, îmi amintesc cu mare drag de acea perioadă, știu ce înseamnă munca câmpului, o apreciez, vin dintr-o familie care respectă acest lucru. Sunt două domenii, pe care poate nu am arătat de-a lungul carierei mele publice că sunt foarte importante pentru mine: unul, este legat de păduri, de conservarea fondului forestier al României, dar și de exploatarea judicioasă, corectă, și în același timp de sprijinirea sectorului agroalimentar din România. Fermierii, crescătorii de animale, aceștia nu pot rezista astăzi fără bani europeni, noi avem disponibil de bani europeni, trebuie să îi convingem pe cei la Bruxelles, pe cei din Comisie că acești bani trebuie să ajungă la agricultorul român. Respect fermierul român, susțin că trebuie sprijinit, susțin ca marile lanțuri trebuie să facă aprovizionarea cu precădere din producția noastră internă.

    Am văzut în perioada de vârf a crizei COVID-19 că procesatorii români au fost cei mai corecți în fața pandemiei, pentru că am vorbit în acele momente cu Radu Timiș de la Cris-Tim, cu Ioan Popa de la Transavia, cu Mohammad Murad și Ahmed Murad de la Mandy, am vorbit și cu cei de la Agricola Internațional, cu mari jucători din piață români care nu au modificat prețurile, unii dintre ei mi-au trimis facturile pentru a-mi arăta că nu au modificat prețurile la ieșirea din fabrici, deși pe lanțurile de supermarketuri sau pe magazinele de proximitate unele prețuri pur și simplu explodaseră.

    Antreprenori care, foarte important, sunt și cu taxele la zi, susțin bugetul național…

    Corect, au plătit taxele, nu au trimis oamenii în șomaj tehnic și au păstrat prețul cu care vânduseră înainte cu 10 zile. Asta arată încă o dată că a miza pe producătorul român, a miza pe capitalul românesc este un atu pe care noi trebuie să îl folosim la maxim, este un atu extrem de important al României.

    Din punctul tău de vedere, acum, pe zona europeană, care este atmosfera Parlamentului European și a Comisiei, există o preocupare, credeți că va exista o flexibilitate mai mare pentru ca la fermierii români să ajungă mai mulți bani și poate un pic mai simplu, știi povestea cu birocrația…

    Eu sper că da, deși am văzut și voci de-a lungul dezbaterilor noastre din ultimele săptămâni care parcă refuză să înțeleagă noua ordine și noua situație la nivel mondial și european, dar cred că sunt mai mulți cei conștienți. Dacă Europa nu înțelege că trebuie să își arate menirea să își arate scopul și să sprijine scopul pentru care a fost creată, există pericole uriașe pentru această construcție absolut minunată să fie profund afectată.

    Criza care urmează din punct de vedere economic nu va fi o criză asemănătoare celei din 2008 -2009, vorbim de o criză pe care toți specialiștii o compară cu marea criză din ’29 – ’30, unii vorbesc de o forță a acestei crize, o lovitură care va aduce efectele de atunci. Ei bine, atunci, în afară de efectele sociale și economice, au fost și efecte politice are au dus la extremism, atunci au apărut partidele extremiste, atunci au apărut marii lideri ai extremismului la nive european care au creat teroare, care au creat durere, care au creat râuri de sânge și de lacrimi. Noi trebuie să învățăm din asta. Deci, dacă nu înțelegem momentul, riscăm să facem greșelile trecutului și să ne trezim cu o serie întreagă de lideri europeni care proslăvesc radicalismul, extremismul, cu un ultranaționalism exacerbat care să ne creeze probleme de existență a însăși ordini democratice a acestei părți a lumii.

    Sunteți unul dintre promotorii și susținătorii intervenției statului direct în economie, cu injectarea de bani luați de pe piețele intrenaționale. De ce?

    Sunt un susținător, sunt primul om politic care am vorbit despre asta și voi continua să spun că România are o datorie publică pe locul 21 din 27 de țări, căte sunt astăzi în Uniunea Europeană. Stăm bine și gândiți-vă ca Italia are o datorie publică care a depășit 4000 de miliarde, noi avem o datorie publică în jurul a 100 de miliarde. Diferența este colosală, sigur și diferențele de PIB sunt mari, dar în același timp nu trebuie uitat un lucru: banii încă pot fi luați ieftin de pe piețele internaționale, noi putem emite obligațiuni, noi putem lua cu dobânzi de sub 1% și putem pompa sumele atrase în economie. Dacă nu vom pompa bani în economie, economia românească nu va rezista și în loc să transformăm în oportunitate această criză, putem fi îngropați de această criză.

    Vreau să fie foarte clar, în momentul acesta, nu jucăm decât în doua feluri: sau jucăm pe oportunitatea crizei și încercăm să ne ridicăm industriile cu care să jucăm la nivel concurențial în Europa sau ne prăbușim și devenim o simplă piață de desfacere în care practic nu mai contează nimic altceva decât mâna de lucru. Eu nu vreau să ne transformăm într-un popor de culegători de sparanghel în fermele din Germania, din italia sau din Marea Britanie, eu vreau să fim cultivatori de sparanghel, aici, în România, dacă vreți. Am dat doar un exemplu.

    Te deranjează situația în care am ajuns?

    Noi am ajuns să importăm cartofi. Asta când avem o Țară a Bârsei care este fabuloasă din punct de vedere al creșterii cartofului. Noi am ajuns să importăm pătrunjel, aducem pătrunjel din Ungaria sau usturoi din China. Lucrurile acestea sunt inacceptabile într-o țară care poate hrănii 80 milioane de oameni și care nu este în stare să își hrănească poporul de 20 de milioane cât suntem cu toții, inclusiv cei plecați afară. Sunt lucruri care trebuie să ducă la tragerea unor semnale de alarmă și tocmai de asta, șansa noastră este sprijinirea agricultorului, a cultivatorului, a crescătorului de animale, a fermierului român.

    Vezi agricultura și industria alimentară drept beneficiare a unei părți importante din suma care va fi injectată direct în economie, mai ales că Comisia Europeană permite, face o excepție în acest an, și dă voie statelor membre să sprijine direct agricultura, ceea ce până acum nu se întâmpla?

    Noi avem o chestiune extrem de simplă, nu avem astăzi o problemă legată de deficit, practic Europa a ridicat limita de deficit, deci nu avem această barieră de deficit care ne-a omorât în ultimii 10 ani, păstrarea deficitului în 3%, acesta este un mare avantaj.

    Doi, în 30 de ani nu am înțeles că nu putem face ceasul ca elvețienii, nu putem face mașini ca nemții și respectiv haine sau parfumuri ca italienii? Deci, dacă nu putem face asta, ce putem face noi? Păi putem să facem o mâncare de calitate, o mâncare naturală cu care pur și simplu să invadăm piețele și galantarele Europei. Noi putem să fim mari cultivatori de grâu care să trimită produse procesate și nu doar grâu brut prin portul Constanța. Noi putem face mobilă, pentru că aveam fabricile de mobilă peste 150 și astăzi mai avem 7 românești. Asta într-o Românie care are un fond forestier uriaș și care doar din căzături, fără să taie pe picior, poate face fără nici o problemă față afluxului pe un lanț tehnologic în fabrici de mobilă. Deci noi trebuie să învățăm ceva, trebuie să jucăm acolo unde putem fi performanți, în agricultură, în creșterea animalelor, în procesare și în comercializarea de astfel de produse de alimentare.

    Putem fi extrem de competitivi la nivelul Italiei, la nivelul Franței, la nivelul Germaniei, la nivelul Irlandei. De ce nu suntem? E o problemă de management, e o problemă de abordare guvernamentală, e o problemă de abordare politică. Deci cred că trebuie să ne îndreptăm atenția spre acest sector, cred că trebuie să îl considerăm vital și prioritate zero în România.

    Cum putem facem asta?

    Azi trebuie să ne gândim la ce putem face, agricultura este asul nostru din mânecă, tot ceea ce ține de acest domeniu uriaș este asul din mânecă neexploatat de către români. A venit momentul să fructificăm acest lucru și să băgăm bani europeni în acest domeniu. Nu vreau să facem acum, aici, o pledoarie naționalistă sau suveranistă.

    În schimb spun un lucru, Dumnezeu mi-a dat șansa să umblu mult în Europa și în lume și vreau să vă spun ceva. Eu îi invit pe toți să mergem la un târg în Koln sau în Strasbourg sau unde vreți dumneavoastră în Europa, în Londra sau în Roma și să punem 30 de persoane la masă, fără a spune de unde sunt, roșii din România, ardei din România, să punem ceapă, brânză din România și să ne jucăm și cu cele ma bune produse pe care le au țările respective. Fără a le spune de unde vin produsele. Vă dau scris aici, ca 8 din 10 produse ale noastre vor fi apreciate și vor fi considerate numărul unu. Doar că nu știm ce înseamnă marketingul, nu știm ce înseamnă bătălia pentru agricultorul român, nu știm să ne protejăm interesele, nu știm să ridicăm produsul românesc pe piața internațională.

    A venit momentul, prin această criză să jucăm în acest fel. Italia este afectată, Spania este afectată, doi jucători majori, două țări care împreună însumează peste 120 de milioane de suflete și de guri care trebuie să mănânce, vor avea nevoie de hrană pentru că vor avea condiții complicate de trai în următorul an. România poate să intre pe acele piețe mai ales că avem deja fondul uman acolo, avem 1 milion de români în Spania, avem 1 milion și jumătate de români în Italia, care pot fi promotorii acestor produse.

    Noi nu trebuie să fugim de aceste lucruri, eu nu vreau să dăm exemple aici despre cașcaval românesc, dar spun ceva, dacă te duci pe toată Valea Rucărului și iei orice fel de cașcaval, dacă iei o brânză de la Sibiu sau de la Făgăraș, dacă iei un cârnat sau un salam sau niște roșii extraordinare din jurul Slatinei sau din jurul Craiovei, poți juca cu toate aceste produse și cu multe altele. Dacă iei niște pepeni de la Dăbuleni, te duci cu ei și joci la același nivel cu pepeni din Sicilia care sunt ulta-vânduți în Europa, dacă iei niște roșii sănătoase din Giurgiu sau din Mehedinți, Gorj sau Ialomița, faci fără nici o problemă concurență roșiilor din regiunile sudice italiene sau spaniole. Deci haideți să tratăm criza ca o oportunitate.

    Probabil că fermierii care vor citi interviul vor fi surprinși în mod plăcut de cât de implicat și cu câtă pasiune vorbești de zona aceasta agricolă. Ai în intenție să comunici mai mult?

    Am un coleg europarlamentar extrem de bun în această zonă, foarte respectat în această zonă, se numește Daniel Buda, un om care s-a luptat mult pentru interesele agriculturii din România, îl voi sprijini cu aportul meu, cu energia mea, cu forța mea, cu stilul meu ceva mai abrupt. Eu am învățat ceva. Când am ajuns la Bruxelles, mi s-a spus, nu supărați șeful de delegație german, nu supărați Germania. Și eu am spsu așa: Ce am eu de pierdut? Care e problema mea? Uitați-vă la ăla, ce e mai deștept, mai înalt decât mine, e mai frumos decât mine? Sunt și mai frumos îmbrăcat, știu și mai multe limbi străine ca el, sunt și mai cultivat decât el. Nu mă deranjează că îl deranjez, ca să zic așa. Și am început să deranjez și atunci când deranjezi, contezi! Dar în ce sens deranjez, nu obraznic, nu tupeist, pur și simplu în apărarea intereselor României și asta voi face în continuare.

    Eu vin dintr-o zonă unde, îmi amintesc și am pozele copilăriei mele în via bunicilor mei din zona Ocna Mureș – Blaj, e multă viță de vie, am crescut practic în vie alături de bunicii mei. Știu ce înseamnă cultivarea pământului, știu ce înseamnă livezile, știu ce înseamnă cultivarea roșilor sau a ardeilor sau a cartofilor, știu toate aceste lucruri și vreau să vă spun ceva, de câte ori mă gândesc la aceste lucruri îmi dau lacrimile și îmi amintesc de munca și de arșița pe care o îndura bunica mea în zilele cu 38- 40 de grade, la munca câmpului. Sunt lucruri pe care mi le amintesc cu drag și tocmai în amintirea bunicilor mei vreau să sprijin agricultorul român.

    Sunt 800 000 de fermieri înregistrați în România, inclusiv cei cu ferme de subzistență, inclusiv cei cu gospodării individuale. Este o masă uriașă de oameni care nu poată fi abandonată, pe care nu o voi abandona, așa cum nu voi abandona nici credințele mele chiar și atunci când deranjez linia partidului, eu sunt o voce care reprezintă pe români, nu reprezint doar un partid politic. Poate unii dintre colegii mei mă consideră prea radical sau prea agresiv sau prea dur, dar acesta sunt și nu o să mă schimb niciodată.

    Apropo de partid, ești mulțumit? A existat o evaluare din interiorul partidului a activității ministerului, a ministrului și a secretarilor de stat din agricultură?

    Sunt foarte mulțumit de domnul Emil Dumitru de la Ministerul Agriculturii, relativ mulțumit de toți ceilalți. Cred că pot să îmbunătățească comunicarea, iau măsuri bune, unele dintre ele extraordinare și Adrian Oros și toți ceilalți, dar comunică într-un mod care lasă de dorit. Așa că trebuie să îi ajutăm în comunicarea acestor măsuri.

    În final, un mesaj direct către fermieri, către publicul nostru care este format din majoritatea fermierilor din România. Ce are să le transmită Rareș Bogdan?

    Oameni buni, nu sunteți singuri. Veșnicia s-a născut la sat, spunea marele Lucian Blaga. Toți marii scriitori ai perioadei interbelice, de la Goga la Rebreanu și Slavici, toți au legătură directă cu satul românesc. Practic, România nu poate exista fără lumea rurală, noi toți ne tragem într-un fel sau altul din această lume, de la țărani fruntași, de la intelectuali ai satului, dascăli, medici, preoți, de la simpli lucrători ai pământului. Cred că a venit momentul să dăm șansa țăranului român să arate ce poate, pentru asta are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijinul statului, are nevoie de sprijinul instituțiilor europene.

    Țăranul român a câștigat războiul de independență, țăranul român a ținut România în momentele grele din Primul Război Mondial, țăranul român a făcut Marea Unire, țăranul român a primit pe marea împroprietărire cu pământ. Țăranul român a ținut a eliberat pământul sfânt al Transilvaniei. Ce a urmat după, o industrializare forțată în orașe, un exod, iar acum vedem un exod invers. Cred că trebuie să înțelegem că forța României în Europa poate fi exact agricultura.

    Dacă nu vom înțelege acest lucru, nu vom avea șanse să jucăm competitiv. Vreau să le spun tuturor celor care lucrează în acest sector agroalimentar care cred în acest domeniu, că nu sunt singuri și că sunt oameni care se gândesc la ei și care vor să îi sprijine. Eu știu ce înseamnă munca câmpului, respect întru totul munca oamenilor și îi apreciez pe cei care au avut inițiativă și care au reușit să depășească agricultura de subzistență, au trecut la marile exploatări sau la marile ferme, îi apreciez pentru asta.

    Cred că trebuie sprijiniți și repet, dacă un guvern își face prioritate zero din agricultură, atunci va avea bani și pentru sistemul de sănătate și pentru sistemul de învățământ și pentru infrastructura rutieră.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    107 hectare cu porumb au ars într-un incendiu stins după 12 ore! Petre Daea: Anul 2020 este un an agricol ratat în multe zone ale țării! Gest criminal! Un fermier a găsit cuie și bucăți de tablă în silozul pentru animale!

    Ultimele știri

    ULTIMA ORĂ! Decizie la APIA pentru fermierii cu culturi distruse și animale omorâte! Donau Saat a dezvoltat un program 100% românesc de ameliorare a florii-soarelui! MADR: Controalele APIA pentru subvenții vor fi făcute cu ajutorul Armatei Române!

    Căutare în articole