Mihai Moraru, Agro-Est Muntenia, despre amenzile Consiliului Concurenței: ”S-a găsit forma prin care adevărații vinovați să plătească mai puțin”
Oana Timar – Agrointeligența
Amenzile uriașe aplicate de către Consiliul Concurenței mai multor companii din agribusiness au creat o atmosferă tensionată. Sancțiunile sunt fără precedent, iar dimensiunea lor pune în pericol existența unor afaceri românești clădite de antreprenori care și-au construit business-ul în parteneriate de durată cu fermierii. Este și cazul lui Mihai Răzvan Moraru, fondatorul companiei Agro-Est Muntenia. Fermier la rândul său și președinte al Asociației Input Agro România, Moraru respinge acuzațiile aduse de către Consiliul Concurenței.
Administratorul Agro-Est Muntenia arată, într-un punct de vedere transmis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că va contesta sancțiunea de 669.242 lei pe care a primit-o compania sa care, în calitate de distribuitor, nu putea să intervină pe prețul stabilit de către un producător și fermierul care încheia voucher cu respectivul producător.
Citiți și: Consiliul Concurenței: Amenzi de 83,2 milioane de lei pentru 21 de companii din agribusiness
Mihai Răzvan Moraru, Agro-Est Muntenia: ”Nu am fixat prețuri și nu vom recunoaște o faptă pe care nu am săvârșit-o!”
Compania Agro-Est Muntenia a primit una dintre amenzile ”mici” din lista publicată astăzi de către Consiliul Concurenței. Fondatorul firmei de distribuție respinge însă orice sancțiune, alegând să meargă în instanță, cu probe, pentru a obține o recunoaștere a nevinovăției în ancheta privind practici neconcurențiale la stabilirea prețurilor la inputuri agricole.
”Nu am fixat prețuri și nu vom recunoaște o faptă pe care nu am săvârșit-o! Responsabilitatea trebuie stabilită pe baza faptelor, nu la grămadă. Din nou, distribuitorii, inclusiv companiile românești, ajung să plătească pentru un mecanism comercial creat și impus de producător! (…) Agro-Est se numără printre companiile sancționate. Nu am recunoscut existența unei încălcări a legislației concurenței, pentru că poziția noastră este simplă și a rămas neschimbată pe parcursul procedurii: Agro-Est nu a participat la o înțelegere de fixare a prețurilor, iar Consiliul Concurenței nu are dovezi în acest sens, chiar dacă am pus la dispoziție toate datele despre vânzările noastre din ultimii 10 ani!”, arată Răzvan Mihai Moraru.
Fondatorul Agro-Est Muntenia atrage atenția că instituția Consiliului Concurenței ”a schimbat întregul dosar, de la poziție dominantă a producătorului care și-a recunoscut sistemul și abuzurile, care ar fi putut primi o amendă din cifra sa de afaceri la nivel global, către o investigație în care producătorul primește o amendă mult mai mică, din cifra de afaceri la nivel național, însă aplicând amenzi și partenerilor, caz unic în UE, care recomandă doar penalizarea companiei care a avut un comportament abuziv”.
Agro-Est Muntenia va contesta decizia în instanță
Mihai Răzvan Moraru apreciază că datele comerciale și documentele puse la dispoziția autorității pe parcursul investigației ne susțin această poziție, ”punând la dispozitie datele de vânzări și de achiziție din ultimii zece ani, care ne dovedesc nevinovăția”: ”Din acest motiv, vom contesta decizia și vom solicita instanțelor competente să analizeze atât existența pretinsei încălcări în cazul nostru, cât și modul în care a fost individualizată sancțiunea, dar și responsabilitatea producătorului”.
Moraru explică cum practicile ilegale invocate de Consiliul Concurenței nu puteau fi imputate distribuitorilor:
”Așa cum este indicat in raportul transmis către părți, în data de 20 mai, ancheta este bazată pe ilegalitatea sistemului de vouchere și pe fixarea pretului pentru categoria de produse semințe, prin sistemul de vouchere. Aceasta era motivarea oficială a Consiliului, distribuitorii fiind acuzati că au acceptat sistemul de vouchere.
În cazul relațiilor comerciale analizate de autoritate, poziția noastră este că acest mecanism nu a fost creat și nu a fost controlat de distribuitor, iar fermierii cunosc bine acest sistem.
Voucherul era și este negociat în mod direct doar între producător și fermieri. Producătorul Corteva stabilea produsele eligibile, perioada și valoarea reducerii, iar fermierul indica doar distribuitorul prin intermediul căruia urma să realizeze achiziția.
Distribuitorul intervenea ulterior în circuitul comercial, doar pentru livrarea produselor și decontarea voucherului, acordând reduceri suplimentare față de prețul din voucher. Oare câți fermieri nu au primit reduceri și din partea distribuitorului?
Cu alte cuvinte, nu distribuitorul stabilea condițiile voucherului dintre producător și fermier și nu controla mecanismul prin care acesta era emis.
Mai mult, poziția susținută de noi în cadrul investigației este că prețul rezultat din voucher nu reprezenta, în practică, un preț final obligatoriu pentru fermier. În relația comercială dintre distribuitori și fermieri au existat și reduceri suplimentare, din partea distribuitorului, iar fermierii cunosc foarte bine metoda de achiziție.
Tocmai existența unor asemenea negocieri și diferențe între condițiile din voucher și condițiile comerciale efectiv acordate fermierului reprezintă un element esențial în evaluarea acuzației de fixare a prețurilor.
Distribuitorul nu poate fi tratat ca autor al unei politici comerciale pe care nu o controlează! Controlul a fost integral deținut de către compania Corteva: unde oferă gratuități, produse rezervate pe voucher, reduceri suplimentare, disponibilitate produse.
Chiar Consiliul Concurenței afirmă, în comunicatul său, că producătorii au avut un grad mai ridicat de implicare și că aceștia au inițiat mecanismul analizat.
Însă, dacă timp de un an, Consiliul și-a bazat ancheta pe ilegalitatea sistemului de vouchere, în decizia de azi spune că “nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu”. Oare câți fermieri pot spuen azi că au cumpărat semințele la preșul din voucher? Poate dacă au cumparat direct de la Corteva, nu de la distribuitori.
Această constatare ridică o întrebare legitimă:
Cum poate un distribuitor să fie considerat participant la fixarea prețurilor, atunci când mecanismul comercial analizat este conceput și inițiat de producător, iar distribuitorul nu stabilește voucherul negociat între producător și fermier?
Pentru noi, participarea la un circuit comercial impus de Corteva în piață, prin contract și voucher, tuturor distribuitorilor si fermierilor nu poate fi echivalată automat cu participarea la o înțelegere anticoncurențială.
Această diferență trebuie demonstrată prin probe concrete pentru fiecare companie în parte, nu dedusă din simplul fapt că un distribuitor a comercializat produse în cadrul respectivului sistem.”
Moraru: ”Tranzacțiile efectiv realizate nu demonstrează existența unei înțelegeri prin care distribuitorul să fi fixat împreună cu producătorul prețul final plătit de fermier”
Antreprenorul evidențiază că pe parcursul investigației, au fost puse la dispoziția Consiliului Concurenței informațiile și documentele solicitate, mai exact vanzarile din ultimii zece ani, care au aratat ca fermierii nu au primit pretul din voucher, ci un pret mai mic, negociat cu fiecare client, prin acel discount suplimentar oferit către fermieri.
”Poziția noastră este că datele privind tranzacțiile efectiv realizate nu demonstrează existența unei înțelegeri prin care distribuitorul să fi fixat împreună cu producătorul prețul final plătit de fermier. Aceasta este o chestiune care poate fi verificată obiectiv, pe care o cunoaste fiecare fermier din Romania, care a cumpărat produse Corteva de la distribuitori. În cazul in care a cumparat direct de la compania Corteva ( cum se și întâmplă de ani buni ) atunci poate exista această acuzație, pentru că în acel caz Corteva este și producător și distribuitor. Nu este suficient să existe un mecanism de vouchere. Pentru sancționarea unei companii trebuie demonstrată, în cazul concret al acesteia, participarea sa la comportamentul anticoncurențial imputat. Iar o asemenea participare nu a fost demonstrată în ceea ce ne privește. Nu am recunoscut o faptă pe care considerăm că nu am săvârșit-o!”, explică Moraru.
Acesta critică și modul în care au fost calculate amenzile Consiliului Concurenței și care nu au ținut cont de produsele vizate de anchete, ci au fost calculate la nivelul dimensiunii afacerilor și nu al vinei.
”Agro-Est desfășoară activități comerciale în mai multe categorii de produse, iar sancțiunea trebuie să respecte principiile legalității, proporționalității și individualizării. Amenda se aplică inclusiv valorii produselor pe care le producem la propria fabrică, asupra pesticidelor și îngrășămintelor comercializate, când cazul investigat a fost doar pentru categoria semințe. Piața chiar are nevoie de reguli clare și de responsabilități stabilite corect! Dar pare că s-a găsit forma prin care adevărații vinovați să plătească mai puțin, iar situația să rămână neschimbată”, atrage atenția Moraru.
Antreprenorul subliniază și modul disproporționat în care s-au grupat sancțiunile: ”amenzi de 21 de milioane de lei pentru compania care a creat sistemul de vouchere si clauzele contractuale abuzive ( Corteva ) și 62 de milioane de lei către companiile distribuitoare, care au fost obligate să vândă prin sistemul de vouchere Corteva”.
”Vom utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea deciziei Consiliului Concurenței”
În final, Mihai Răzvan Moraru evidențiază că atât el, cât și compania pe care o deține susțin aplicarea legislației concurenței și existența unei piețe în care fermierii să beneficieze de concurență reală între furnizori și între distribuitori.
”Tocmai de aceea, considerăm că trebuie analizate riguros raporturile dintre producători, distribuitori și fermieri, inclusiv cine concepe politicile comerciale, cine stabilește condițiile de acces la produse și cine are, în realitate, puterea de a impune aceste condiții în piață și cum se face accesul la produse. (…) Vom utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea deciziei Consiliului Concurenței, la nivel național și european și vom solicita verificarea acesteia de către instanțele competente. Cum am făcut și în alte situații, în justiție chiar anul trecut, vom dovedi abuzul unei mari companii, acum și prin lipsa de interes din partea unei instituții!”, încheie Moraru.
