• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Botănoiu: Cum am dat fermierilor despăgubiri de secetă în 2012 și 2015. Un succes din care se pot trage învățăminte

    agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro -

    Am primit la redacție mărturia scrisă a fostului secretar de stat în MADR, Daniel Botănoiu, care povestește, cu lux de amănunte, cum s-au acordat despăgubirile pentru secetă în 2012 și 2015. Reamintim că, pe de altă parte, actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat public de mai multe ori că despăgubiri pentru secetă nu s-au mai acordat de peste zece ani și că demersul din acest an, care se derulează cu destule greutăți, ar fi primul care să vină în sprijinul fermierilor după multă vreme. Daniel Botănoiu a ținut să precizeze că textul ce urmează să îl citiți mai jos poate fi un instrument util pe care actualii guvernanți îl pot consulta, dacă sunt de bună-credință și doresc să îi ajute cu adevărat pe fermieri.

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO publică integral textul primit de la Daniel Botănoiu și lăsăm la latitudinea dumneavoastră ce decideți să păstrați, ca idei, din analiza sa. Reamintim că am informat în permanență cititorii noștri cu privire la deciziile și declarațiile ministrului Adrian Oros, inclusiv cele pe această temă. Apreciem însă, în egală măsură, orice punct de vedere avizat, care poate contribui la adoptarea unor soluții eficiente pentru fermierii României.

    Fostul secretar de stat Daniel Botănoiu are cuvântul:

    În anul 2012, pe la începutul lunii mai, m-a sunat un bun prieten, șef la o organizație puternică, și mi-a spus că în curând am să fiu numit secretar de stat la ministerul Agriculturii, căci a văzut un act semnat de premierul de atunci Victor Ponta.

    Am stat câteva minute pe gânduri, știut fiind faptul că trebuie să-mi las activitățile, însă fiind geamăn, cealaltă parte din mine îmi spunea: ”mergi și fă ceva pentru semenii tăi, uită-te ce este în jur cu pagube produse la sere și solare, cum se schimbă vremea, câte probleme au producătorii, etc”.

    În data de 21 mai 2012, premierul Ponta semnează decizia 236 prin care am fost numit secretar de stat, însă gândul îmi era la două subiecte importante și anume: ce pot să fac pentru legumicultorii afectați de calamitățile din lunile ianuarie și februarie ale anului 2012 și cum putem să avem semințe de porumb, rapiță și floarea soarelui care să reziste la atacul devastator al dăunătorilor. 

    Primii care mi-au călcat pragul biroului au fost domnii Aurel Tănase, președintele OIPA legume/fructe și Gheorghe Vlad, președinte asociație legumicultori Vidra, care  au expus problemele sectorului și mi-au solicitat rapid să mă gândesc la o măsură de compensare care să ajute legumicultorii, că ei să-și recupereze o parte din cheltuielile făcute (și nu sunt puține!). Am acceptat propunerea lor și am cerut câteva zile să pot discuta cu ministrul Agriculturii, pe atunci vicepremier, Daniel Constantin, precum și cu colegii mei din minister pentru a vedea calea legală de punere în aplicare a eventualei măsuri. În data de 22 mai am avut o întâlnire cu colegii mei din minister, cărora le mulțumesc de fiecare dată când am ocazia, în urmă căreia am căzut de acord că putem acorda un ajutor de minimis pentru a susține financiar producătorii agricoli afectați. După câteva ore de discuții pro și contra, am căzut de acord asupra unui proiect de Hotărâre de Guvern care să atingă scopul propus. Am făcut acest lucru pentru a nu mai pierde timp atât de prețios pentru legumicultorii, care aveau nevoie de această „gură de oxigen”.

    Cu proiectul de act normativ am mers la ministrul Agriculturii, i-am explicat situația și l-am rugat să-mi susțină demersul. Nu a durat 10 minute și ministrul Agriculturii Daniel Constantin a fost de acord, a pus mâna pe telefonul cu fir roșu și a sunat la primul ministru al României, dl Victor Ponta, explicându-i situația în care ne aflăm și modul cum putem rezolva problema creată. Trebuie să menționez că anul 2012 era anul cu enorme provocări și cu bani puțini în bugetul ministerului Agriculturii. Surprinzător a fost faptul că după explicația dată de ministrul Agriculturii, premierul a acceptat imediat să promovăm actul normativ.

    În dată de 23 mai, l-am rugat pe colegul meu Mihai Puțintei să meargă cu mine la ministerul de Finanțe pentru a discuta cu colegii noștri despre actul normativ pe care dorim să-l implementăm. Pe drum l-am întrebat: ”Mihai, găsim în buget 1,5 milioane euro?” M-a bucurat răspunsul său: ”Trebuie, dle ministru!”

    După câteva ore de discuții cu ministrul Finanţelor publice, viceprim-ministru, Florin Georgescu a acceptat să-și pună semnătură pe actul normativ. Apoi, am plecat, bucuros ce-i drept, cu proiectul pentru a fi semnat de către ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, și la ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, astfel încât până la ședința de guvern următoare actul să fie promovat.

    Așa am reușit să promovăm HG nr 562 cu apariție în monitor în dată de 30 mai. Deci, în maximum o săptămâna de la luarea deciziei am fost în stare să emitem un act normativ care să susțină legumicultorii și floricultorii care produc în spații protejate. Îmi amintesc cu plăcere și le mulțumesc celor de la Direcțiile Agricole județene pentru modul cum au reacționat în vederea susținerii producătorilor. Am reușit să evaluăm și să controlăm pagubele produse pe baza datelor certe adunate de inspectorii de la Direcțiile Agricole. Plafonul maxim aprobat a fost de 7.500 euro per beneficiar și un total de 1.356.697 euro. Asta m-a încurajat să merg mai departe!

    Însă lucrurile nu s-au oprit aici, vremea a continuat să fie nefavorabilă și seceta se instala din ce în ce mai puternic, ca atare trebuia să ținem cont și de sectorul vegetal, presiune din ce în ce mai mare pe buget. Sigur, fiecare administrator de activitate trebuie să știe cum să-și gestioneze resursele, asta face diferența dintre practicieni și teoreticieni, dintre cei care cunosc sectorul și cei care doar mimează cunoașterea lui.

    Am avut discuții cu reprezentanții organizațiilor profesionale, cu cei ai asociațiilor, în mod special îmi amintesc discuțiile cu Laurențiu Baciu, cu președintele Nicolae Sitaru, Marcel Cucu, toți de la LAPAR, Aurel Popescu, președinte Rompan, cu Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România – L.U.A.I.R., Asociația Fermierilor din România (A.F.R.), director Adelina Popescu, Viorel Matei și cu mulți alții. Se contura clar apariția unui proiect de act normativ care să susțină producătorii. Însă, gândul meu era de unde fac rost de bani!

    Am gândit împreună cu colegii mei din minister, Elena Tatomir și Roxana Zarma, un alt proiect de act normativ care să prevadă acordarea unui ajutor care să susțină eforturile producătorilor. Evident că am urmat același traseu ca și în cazul HG 562/30.05.2012, act normativ care a fost discutat cu reprezentanții organizațiilor profesionale, cu producători mari sau mici, neafiliați, precum și cu specialiștii din Comisia Europeană.

    Așa a apărut Hotărârea de Guvern nr. 897 din 1 septembrie 2012. Precizez că această Hotărâre de Guvern a luat naștere mai greu, fiind nevoie să convingem mai mulți decidenți de ce mai este nevoie de încă o hotărâre diferită de cea din luna mai, am explicat și iată că această hotărâre a devenit realitate fiind semnată de prim-ministrul Victor Ponta, ministrul Agriculturii Daniel Constantin, Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, viceprim-ministru, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu. Plata s-a realizat într-o singură tranșă începând cu dată de 01 noiembrie 2012, autoritatea competență fiind Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București.

    Anul 2013 nu a fost nici el un an ușor din punct de vedere al capriciilor vremii, însă intensitatea acestora nu a fost atât de mare încât să afecteze zone întinse și să producă pagube mai multor sectoare de activitate.

    Vine apoi anul 2014, cu luni în care vremea își face din nou „de cap”. Apar fenomene hidrometeorologice nefavorabile precum grindina, ploi torenţiale, viituri, inundaţii, infiltraţii apă produse de ploi torenţiale, vânt puternic, manifestate în perioada ianuarie – august 2014. Suprafeţe semnificative de spaţii protejate, sere şi solarii au fost afectate în ceea ce priveşte sistemul de susţinere şi în special elementele de acoperire (geam şi folie de plastic), precum și pagube înregistrate în sectorul apicol.

    Fenomenele în cauză s-au manifestat pe raza a peste 55  unităţi administrativ teritoriale, situate în judeţele  Brăila, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova şi municipiul Bucureşti. Și astfel apare Hotărârea nr. 865/2014 privind aprobarea schemei Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate în perioada ianuarie-august 2014 care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal.

    Hotărârea Guvernului  nr. 865/2014 privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate în perioada ianuarie-august 2014 care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal”, a creat cadrul legal privind acordarea de compensaţii producătorilor agricoli afectaţi de grindină, ploi torenţiale, viituri, inundaţii, infiltraţii de apă produse de ploi torenţiale, vânt puternic, căderi masive de zăpadă, îngheţ, pierderi în sectorul apicol astfel încât aceştia să îşi continue ciclul de producţie.

    Producătorii agricoli afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile au avut termen până în dată de 7 noiembrie 2014 pentru a depune cereri de ajutor precum şi alte documente doveditoare care să ateste că desfăşoară o activitate economică  cât şi paguba produsă. Procesele verbale de constatate a pagubelor au fost întocmite de comisiile locale/judeţene pentru situaţii de urgenţă până la finalul anui 2014, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21/2004 privind Sistemul Naţional al Situaţiilor de Urgenţă. Fiind un pionierat în scrierea unui act normativ care să cuprindă mai multe sectoare de activitate, Hotărârea Guvernului nr.865/2014 nu a produs efecte juridice în sensul în care, cei care au depus cereri de ajutor de minimis în baza acestui act normativ nu au beneficiat de nicio plată în anul 2014. Însă, nu am lăsat lucrurile la voia întâmplării. Ținând cont de marea responsabilitate și de faptul că mai multe activități pot fi închise, am insistat să apară un alt act normativ care să sprijine producătorii.

    Având în vedere cele menţionate, a fost necesară elaborarea unei noi Hotărâri de Guvern care să deblocheze situaţia în anul 2015, pentru a se asigura un tratament nediscriminatoriu producătorilor agricoli care au depus cereri de sprijin și documente însoțitoare acestora conform prevederilor HG nr.865/2014. Totodată, s-a asigurat un tratament nediscriminatoriu și pentru toți producătorii agricoli care au deținut culturi în spații protejate și care au fost afectați de grindină, ploi torenţiale, viituri, inundaţii, infiltraţii de apă produse de ploi torenţiale, vânt puternic, căderi masive de zăpadă, îngheţ, care s-au manifestat în perioada ianuarie-august 2014. Astfel a apărut hotărârea de Guvern nr 293 din 29 aprilie 2015 privind acordarea unor ajutoare de pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate în agricultură și am reușit să acordăm aceste ajutoare fără să uităm că pagubele se produsese cu un an înainte. Ceea ce am promis am făcut!

    Agricultura este o ramură a economiei, care este dependentă în mare măsură de evoluția climei. Cum nu se uscase bine cerneala pe hotărârea de guvern 293, iată că din nou seceta a făcut să căutăm alte soluții, alte măsuri de sprijin împreună cu reprezentanții federației ProAgro, LAPAR, AGROSTAR și nu numai.

    În urma monitorizării şi evaluării situaţiilor centralizatoare comunicate de către Instituţia Prefectului şi Direcţia pentru Agricultură Judeţeană la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a rezultat că sunt afectaţi circa 173,5 mii de fermieri, pe o suprafaţă de circa 1,65 milioane hectare, cele mai afectate fiind culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe. Amploarea fenomenului este semnificativă, cifrele reprezentând circa 18% din totalul numărului de fermieri şi din suprafaţa agricolă, conform bazei de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pe anul 2015.

    În urma discuțiilor avute și ținând cont de complexitatea fenomenului, precum și de sumele ce pot fi acordate, a fost nevoie de scrierea unui proiect de Ordonanță de Urgență. Pentru a reduce impactul pierderilor de venit asupra continuării activităţii producătorilor agricoli, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prevedea instituirea unei scheme de ajutor de stat, având că obiectiv acordarea de compensaţii producătorilor agricoli afectaţi grav de efectele secetei severe produse în perioada aprilie-septembrie 2015.

    Schema de ajutor de stat trebuia să primească o decizie favorabilă din partea Comisiei Europene, motiv pentru care actul normativ trebuia aprobat în regim de urgență, neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare prevăzute de proiectul de Ordonanţă de Urgenţă avea că efect periclitarea producţiei agricole pe anul 2016, cu consecințe nefavorabile atât în plan economic, cât şi în plan social, prin scăderea veniturilor producătorilor agricoli şi prin scăderea gradului de securitate alimentară a populaţiei.

    Agricultura reprezenta atunci una dintre priorităţile majore ale Guvernului, motiv pentru care am crezut de fiecare dată că demersul nostru va primi aviz favorabil. Îmi amintesc că atunci au fost întâlniri între premierul Victor Ponta, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici,  ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, Ministrul Afacerilor Externe, reprezentat de secretarul de stat George Ciamba și subsemnatul cu reprezentanții LAPAR, ProAgro, AGROSTAR, AFR, ACA, în urmă cărora s-a luat decizia să se acorde ajutor de stat în valoare de cca 200 milioane euro! Așa a apărut Ordonanța de Urgență nr. 45 din 23 octombrie 2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015, autoritatea competentă în acest caz fiind Agenția de Plăti și Intervenție în Agricultură – APIA.

    Pe lângă aceste măsuri de susținere a producătorilor, acordate din bugetul național, aveam în vedere și banii alocați României de către Uniunea Europenă prin Fondul de Solidaritate. Banii prin acest fond sunt destinați entităților publice care au suferit pagube în urmă fenomenelor hidrometeorologice, alocarea integrală pentru acoperirea intervenţiilor de urgenţă, precum și alocarea proporţională cu valoarea cheltuielilor efectuate cu lucrările de refacere infrastructură afectată. Astfel, prin adresele înaintate Autorității de Coordonatoare şi de Management a FSUE, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, am obținut sume drept despăgubire pentru entitățile publice din România aflate în subordinea MADR în anii 2014, 2015, 2016, 2018.

    În urmă analizării aplicaţiei, Comisia Europeană a decis că aceasta îndeplinește condiţiile de eligibilitate şi a propus mobilizarea sumelor pentru România, calculate conform prevederilor Regulamentului FSUE.  În evaluarea pierderilor, s-au avut în vedere cheltuielile medii specifice pe culturi, efectuate până în perioada producerii fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, precum şi preţurile medii pe piaţă pentru animalele și familiile de albine pierdute.

    Iată că se poate, însă toate astea se fac cu eforturi și cu „știință de carte” și cu foarte foarte, foarte multă muncă. Am scris aceste lucruri pentru a rămâne momentele marcate în memoria colectivă, pentru a evidenția eforturile unor oameni, pentru a arata că,în permanență, la ministerul Agriculturii se muncește. 

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    De vorbă cu fermierii, episodul 2: ”Nu vă faceți griji! Avem capacitate de producție foarte mare!” De vorbă cu fermierii, episodul 3: ”Suntem pregătiți pentru toate lucrările, dar depindem de vreme!” Cum abordează ing. Gheorghe Albu problema extremelor meteo: ”Ploile de mai n-au putut salva grâul și orzul. Schimbăm structura culturilor!”

    Ultimele știri

    Primarul din Matca: Cărările din solar nu se scad la măsurătorile din Programul Tomata! Daniel Buda: Creșterea porcilor în gospodării nu va dispărea, deși chestiunea s-a discutat și la Bruxelles! Agenție de Plăți cu politică anti-mită! Fermierii, încurajați să reclame funcționarii corupți!

    Căutare în articole