• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul Gheorghe Lămureanu: Costul irigațiilor ajunge la 1.600 de lei/ha, din care 95% din sumă e costul electricității!

    Daniel Befu -

    Fermierul constănțean Gheorghe Lămureanu lucrează o suprafață de 1.350 ha, din care 309 ha în regim irigat. Pentru el sezonul agricol în curs e unul de jelanie: 1.050 ha -1.080 ha sunt absolut ca și cum ar fi fost recoltate și a rămas în urmă doar miriștea, care poate să ia foc. Din estimările sale, pierderile la hectar sunt de 3.000-3.200 lei pe suprafețele neirigate, însă nici pe restul solelor situația nu e una fericită!

    ”Doar mi-au generat cheltuieli pentru înființarea culturii, fără să producă nimic. Aproape același lucru este și pentru câmpurile cu floarea-soarelui și pentru cele cu mazăre, muștar și coriandru. Sigur producția va fi zero și la aceste culturi. Doar rapița, care a fost bine înrădăcinată și care a avut un sistem radicular bine dezvoltat, va face ceva producție, însă în această perioadă ea bagă bobi, însă silicva este ca mina unui creion. Adică vom avea semințe de rapiță de dimensiunea celor de mac. Estimez că producția la rapiță va fi cu cel puțin 75-80% mai redusă decât cea a unui an cât de cât normal”.

    În 2020 zona a avut parte doar de ploaie ”de jucărie„. ”La noi de circa 3 săptămâni s-a instalat disperarea. Acum 10 zile a plouat 3 l/mp. Eram cu Mircea Bulea, acest inginer faraon al agriculturii dobrogene, specialist cu 14-15 ani mai în vârstă ca mine și amândoi vedeam aburii cum ieșeau din pământ înapoi în atmosferă. Acei 3 l/mp, când au întâlnit pământul fierbinte, s-au evaporat în următoarele 2-3 ore”.

    O cultură nu poate fi realizată numai din irigat, dacă este secetă absolută

    Din estimările sale, pierderile la hectar sunt 3.000-3.200 lei pe suprafețele neirigate, însă nici pe restul solelor situația nu e una fericită.

    ”Pe cealaltă suprafață, cea pe care o irigăm, nici vorbă de beneficiu, poate doar să ne asigurăm semințele pentru că cheltuiala este extraordinar de mare. Credeți-mă că am dat deja a 3-a apă la grâu și orz, iar profesioniștii știu că o cultură nu poate fi realizată numai din irigat, dacă este secetă absolută. În ani mai săraci în precipitații, la grâu obișnuim să îl ajutăm cu o singură irigare, undeva la 300-400 mc/ha. Anul acesta suntem deja la 3 ape a câte 300 mc până la mijloc de mai. Sigur va mai fi o apă, iar eu cunosc fermieri în județul Constanța care a dat până astăzi 5 irigări la grâu. Îți vine să plângi când vii dimineața la 5.00 și vezi câmpul amorțit în stânga și în dreapta chiar și acolo unde se irigă. Irigăm zi și noapte și avem oameni pentru care n-a fost nevoie să facem izolarea, că au rămas numai la câmp, încercând să salvăm tot ce putem pe aceste 300 ha. Ne-am apucat de irigat la aprilie. În prima lună de zile am avut 12 zile de vânt, care au dat neuniformitate irigațiilor, încât trebuia să revii după alte 10 zile, la alte 2 săptămâni ca să obții cât de cât o uniformitate”.

    De-a lungul anilor, Gheorghe Lămureanu, un optimist din fire, calitate pe care o consideră obligatorie pentru orice fermier, a savurat privilegiul de-a fi fermier de litoral. În acest an însă, avantajele localizării într-o geografie binecuvântată, nu-i prea mai sunt de mare folos.

    ”De unde stau și vă vorbesc acum, în vârful unui deal, se văd circa 20 km de litoral. Cuprind cu privirea portul Constanța Sud, Agigea și până la Eforie. Aici Marea Neagră aduce niște îmbunătățiri climatului, având o influență pe circa 25-30 km/h. Primăvara suntem avantajați de faptul că marea ține clima mai răcoroasă și temperaturile sunt mai scăzute decât în Bărăgan, ceea ce face ca evapotranspirația să fie mai scăzută. Toamna, având în vedere faptul că apa mării este mai caldă, temperatura rămâne propice dezvoltării plantelor într-o mai mare măsură decât în alte zone, unde se răcește mai repede ca aici. În plus, evaporarea care se întâmplă pe mare în timpul când curenții sunt dinspre mare spre uscat, aduce ceva umiditate în aer care este propice constituirii acestui fenomen numit roua dimineții. Avem un fermier vechi aici, la Agigea, care făcea 3 t/ha și acum 40 de ani, numai cu roua dimineții, fără irigat. Roua de dimineață care venea odată datorită Mării Negre și clima mai răcoroasă, anul acesta nu a adus nici un fel de ameliorare secetei absolute care ne-a copleșit”.

    Proiectul pentru irigații, blocat la eliberarea autorizației de construcție

    Tristețea cea mai mare a fermierului este că în 2020 ar fi putut să introducă la irigat alte 1.200 ha exploatate de el cât și de alți fermieri din zonă. Acesta pune blocajul pe seama birocrației excesive a statului, care în loc să încurajeze investițiile în sisteme de irigații, le pune piedici.

    ”Sistemul ne-a învins și pe mine și pe alți 50-60 de agricultori care au făcut dosare de investiții pe măsura 4.3 și care astăzi s-au blocat doar la ultima condiție pe care o pune una dintre instituțile statului: eliberarea autorizației de construcție. Suntem peste 100 de proiecte în situația asta numai în zona Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Buzău. Este o chichiță avocățească a primarilor. Sunt primari care știu ce înseamnă agricultura și irigatul și au eliberat în 24 de ore această autorizație, însă mulți edili se prevalează de o prevedere a legii în care se spune că trebuie cerut acordul fiecărui proprietar. Proiectul acesta de extindere a irigațiilor pe 1200 ha, pe care l-am demarat cumulează voința a peste 2500 de proprietari de pământ. Unii sunt în viață, alții au murit, unii au moștenit, alții nu au succesiunea, nu au cadastru, nu au intabulare, unii sunt răsfirați la muncă în toată Europa sau poate chiar în America. Cum să strângi toți proprietarii și moștenitorii într-o zi, când ei au arealul acesta european de răspândire, ca să le iei semnătura pe un document în care ei să declare că orice construcție pe care o faci pe terenul lor este doar temporară și că nu este proprietatea noastră și că nu ne vom atinge vreodată proprietatea lor. Oamenii când văd condițiile care se pun la notariat, efectiv ies și fug din notariat și spun: «Domnule, nu semnez așa ceva, că faci o construcție pe terenul meu și nu sunt de acord. Poate peste 10 ani, 15 ani, vreau să fac și eu ceva acolo și nu o să pot din cauza ta». De această barieră birocratică absurdă ne lovim în condițiile în care noi nu intervenim în nici un fel pe terenul omului și, pe cât putem, canalele și conductele de irigat le punem pe pământurile pe care le-am luat prin ordin de ministru și pe care suntem concesionari pe urmatoarea perioadă de 100 de ani. Nu are statul grijă de proprietatea omului cât avem noi, cei care le lucrăm pământul! Noi ne gândim cum să facem să lucrăm pământul să-i îmbunătățim structura și calitatea, nu să distrugem pământul, că noi ne câstigăm veniturile și banii din calitatea acestui pământ”.

    Lămureanu: Dacă guvernanții nu se vor grăbi, vor intra în istorie ca cei care au generat foametea

    Concluzia lui Lămureanu: ”Am 46 de ani de când sunt în locul acesta și nu am întâlnit niciodată așa ceva. Și dacă guvernanții nu se vor grăbi, vor intra în istorie ca cei care au generat foametea. Nu anul acesta, dar sigur anul viitor când fermierii nu vor avea cu ce să înființeze următoarele culturi. Deși intențiile Ministerului Agriculturii sunt bune, nu sunt ce trebuie agriculturii într-un asemenea impas. Se spune că la timpuri grele, trebuiesc măsuri asemenea. Păcat că ministrul s-a înconjurat de niște oameni care nu știu să îi dea cele mai bune sfaturi. Nimeni nu vrea să vadă câmpul”.

    Elemente cheie punctate de Gheorghe Lămureanu

    Costul irigațiilor în acest an reprezintă 1.600 lei/ha, în contextul în care o singură udare cu apă extrasă cu pompe ultra-performante din canalul Dunăre Marea Neagră, de la o diferență de nivel de 68 de metri, înseamnă pentru fermier o cheltuială de 400 lei/ha. Din această sumă, 95% o reprezintă costul electricității.

    Producția estimată pe solele irigate e estimate a fi cu 25% mai mică, din cauza vântului, care a făcut imposibilă realizarea unor udări uniforme.

    Fermierul a solicitat, prin organizațiile de profil în care e membru, Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților, modificarea condițiilor care frânează implementarea proiectelor de irigații.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    ÎN VIGOARE! Guvernul a emis NORMELE după care tinerii fermieri primesc până la 50 ha! Fraţii Corbea au dus ferma de familie la nivelul următor: Terenuri lucrate ca la carte și irigații controlate prin telefonul mobil! ARCPA: Declararea stării de calamitate pune în pericol producția următorilor ani agricoli!

    Ultimele știri

    Doi bărbaţi au semănat canabis pe 6 hectare. Cultura depistată era în plină recoltă cu zilieri angajaţi! Fraudă de 1 milion lei la subvenția pe pășune! Primar, viceprimar și președinți de asociații – în judecată! Guvernul a aprobat banii pentru trei scheme plătite de APIA!

    Căutare în articole