Fermierii care fac tehnologie, loviți de două ori: prima dată de natură, a doua oară de proceduri!
Angelica Lefter -
Fermierii care fac tehnologie reclamă că în acest an au fost loviți de două ori: prima dată prin pierderile suferite, a doua oară de modul în care se face calcularea despăgubirilor. Agricultorii reclamă că în cazul suprafețelor distruse de atacurile mistreților, sumele acordate se anunță egale, indiferent de nivelul de cheltuieli, de investiția făcută în fiecare fermă.
Maria Drăghici este administratorul Societății Agricole Ciorani, din județul Prahova, cultivă 1.369 de hectare, iar la începutul lunii mai mistreții i-au distrus o suprafață considerabilă din culturile de porumb, aproximativ 126 de hectare. În urma sesizărilor făcute în data de 6 mai către autoritățile locale și administratorul fondului de vânătoare, comisia nu s-a deplasat imediat la fața locului. Motivul l-a reprezentat pandemia de coronavirus, care a împiedicat membrii comisiei să ajungă în teren, dar și ploile care au urmat.
Astfel că, abia pe 27 mai a fost evaluată paguba, când deja zonele afectate fuseseră resemănate. Concluziile comisiei de evaluare nu au fost tocmai pe placul reprezentantului Societății Agricole Ciorani, Maria Drăghici.
”S-a reprogramat de vreo două ori vizita comisiei de evaluare la fața locului, din cauza COVID – 19 și a ploii și au venit la foarte multe zile după ce am constatat paguba. Am semănat din nou locurile goale, niște capete. Era o tarla de peste 60 de hectare distrusă pe o lățime de 1000 de metri și pe o lățime de 100 de metri. Foarte mult. După ce am resemănat au venit porcii din nou, au scos iar plantele, parțial de data aceasta. În momentul în care a venit comisia la 27 mai era destul de avansat porumbul. Ne-am trezit cu procesele verbale să le semnăm, n-am apucat să citesc procesele verbale, nici nu am discutat din cauza restricțiilor. Dar când am citit procesul verbal m-a deranjat că trei dintre membrii comisiei au scris clar că, potrivit legii, vinovat de pagube se face fondul de vânătoare pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile pe care le avea în urma sesizării mele: adică să facă suplimentare de vânătoare, să le pună mâncare mistreților, să facă acțiuni de pază. În schimb ,reprezentantul Direcției Agricole Prahova, a scris că vina nu aparține fondului de vânătoare, ci ministerului Mediului”, ne-a explicat Maria Drăghici.
Un alt aspect ar fi că din cele două tarlale a câte 63 de hectare distruse de porcii mistreți, comisia a considerat că doar 8 hectare sunt eligibile pentru despăgubiri, altfel spus, doar 4 hectare din fiecare tarla au fost distruse 100% și doar acelea vor fi despăgubite. Mai mult, despăgubirea la hectar distrus de porcii mistreți va fi făcută nu în urma cheltuielilor care reies din devizul fermierilor, ci dintr-o medie efectuată de comisie. Astfel, Maria Drăghici, care a investit 2.800 de lei la hectar, va recupera doar 1.619 lei pentru hectarul de cultură distrusă.
Devizul pentru tehnologia din fermă: 2.800 de lei la hectar
”Dacă veneau când i-am solicitat constatau că paguba era mult mai mare, mai mult de 40%. Faptul că am semănat a doua oară, nu înseamnă că paguba a fost cea pe care au văzut-o ei. M-a supărat atitudinea reprezentantului Direcției Agricole pentru îmi dau seama că a dat un răspuns evaziv, căci legea nu a fost respectată de fondul de vânătoare. O să primesc în total 13.132 de lei pe 8 hectare din ambele parcele, cu 100% pagubă. Dar investiția noastră pentru culturi a fost mult mai mare. Noi suntem o firmă care facem și tehnologie, noi am dat deviz de 2.800 de lei. Chiar dacă scădeau cheltuielile generale tot mai rămâneau 2.300 de lei. Despăgubirile care ni se vor oferi nu acoperă nici măcar pagubele de pe prima tarla afectată”, a spus Maria Drăghici, administratorul Societății Agricole Ciorani.
Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO s-au interesat despre cazul semnalat și la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, unde au stat de vorbă chiar cu Robert Guțu, membru în comisia de evaluare, care are însă explicațiile sale pentru cele întâmplate. Acesta este de părere că evaluarea s-a făcut corect.
”Noi am trecut în procesul verbal 8 hectare afectate 100%. Doamna are mult mai multe, normal! Noi am făcut o evaluare și dacă a reieșit într-o parcelă are 8% și la alta 5% din total, s-a facut procentul și a reieșit un număr de hectare afectate 100%. I se dau exact câți bani au fost folosiți pentru înființarea culturii. Cu comisia…da, s-a făcut revenire, deoarece membrii din comisie de la Ministerul Mediului nu s-au putut deplasa în teren. Dar pagubele s-au văzut, nu a fost problemă! A resemănat pe niște capete, se vede, că suntem specialiști!”, ne-a explicat reprezentantul DAJ Prahova.
Si diferența de opinie vis-a-vis de faptul că vinovat pentru pagubă ar fi fondul de vânătoare a fost explicată de specialistul de la DAJ:
”Mie mi s-a părut corect pentru că acel fond de vânătoare și-a recoltat toată cota, ce putea să mai împuște? Putea să facă goană, atât! Doamna nici măcar n-a avut înștiințare către gestionarul fondului de vânătoare așa cum ar fi fost corect. Deși a fost trimisă la adresa corectă, doamna se adresa Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS), cu toate astea noi am luat în considerare înștiințarea„
Cât despre despăgubirile oferite la hectar, Robert Guțu, de la DAJ Prahova, a spus că devizele sunt estimative.
”Sunt niște devize estimative. Știți cum sunt inputurile în agricultură, unul vinde cu un preț, altul cu alt preț. Noi am încercat să luăm niște prețuri medii. Doamna mi-a spus inițial că are până la acel moment cheltuieli de 2.800 de lei la hectar, niște date scoase din calculator, apoi a venit cu alt deviz mai mare. Așa sunt pentru toți fermierii, dacă vrea mai mult, se poate adresa instanțelor de judecată. Poate demonstra cu documente”, ne-a declarat oficialul din cadul DAJ.
Altfel spus, nu contează ce tehnologie a folosit fermierul, despăgubirile sunt standard și rămân la latitudinea funcționarilor Direcției Județene pentru Agricultură. Dreptatea care se cere în instanță presupune alte cheltuieli, iar de cele mai multe ori fermierii se resemnează și speră de fiecare dată că tot natura va fi cea care își va face milă de culturile în care au investit timp și bani.
Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mai semnalat situații similare cu care s-au confruntat fermierii. De cele mai multe ori pagubele nu au fost recuperate în întregime, însă fiecare demers are menirea de a schimba câte ceva în interacțiunea dintre autorități și cei care-și lucrează pământurile și care au nevoie de înțelegere, sprijin și ajutor financiar.
