CIFRELE RUȘINII: Într-un an, ”România agricolă” a exportat 10 kg de roșii în Suedia, 30 kg castraveți în Cipru și 30 kg salată în Italia!
Daniel Befu -
Din statisticile MADR pe anul 2019 privitoare la topul celor mai mari 20 de parteneri comerciali ai țării noastre pe diverse categorii de produse agricole, am extras și o serie de situații hilare în materie de exporturi și importuri. Am ales pentru analiza noastră doar primii 20 de parteneri ai României din anul 2019 pe partea de schimburi comerciale. Unele cifre ne-au făcut să zâmbim (amar), așa că am decis să le împărtășim cu cititorii Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
La clasa ”cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată”, România a importat de 37,26 ori mai mult decât a exportat. Cele mai mici cantități de cartofi au fost exportate de țara noastră în Irlanda 120 kg/an (12 săculeți de 10 kg), în Spania 500 kg/an (sau 1,36 kg/zi, adică fix cât încape într-o tigaie de prăjit) și în Belgia 980 kg/an. Pentru o mai bună înțelegere a cifrelor, exportul de cartofi pe anul trecut făcut de țara noastră în Belgia ar fi fost de ajuns exclusiv pentru cei 32 de europarlamentari români, dacă fiecare dintre aceștia și-ar fi drămuit pentru consumul zilnic câte 84 grame de cartof românesc, adică câte un cartofior pe zi.
Țara noastră a importat de 49 de ori mai multe roșii decât a exportat
Din categoria ”tomate, în stare proaspătă sau refrigerată”, țara noastră a importat de 49 de ori mai multe roșii decât a exportat, adică câte 11 tiruri în fiecare din zilele anului 2019. Am ajuns să importăm tomate inclusiv din Albania, în număr de 2 tiruri/3 zile. Din Ungaria am importat în 2019 circa 2 t/zi și am exportat către Ungaria câte 81 kg/zi. Către Germania am exportat 2 kg/zi. Roșiile românești au ajuns și în țările nordice, ceea ce e îmbucurător, chiar dacă în cantitate de 180 kg, în tot anul, în Danemarca și de 10 kg în Suedia. Dacă ar fi fost ca toate papilele suedezilor să deguste roșia românească, ar fi revenit o porție în doză homeopatică unică de 0,001 g/cap de suedez. Dacă vă este greu să vizualizați mental cantitatea, ea reprezintă a 500-a parte din conținutul în substanță activă al unei aspirine.
Românul e un redutabil iubitor de ceapă, usturoi și praz, așa că am importat de 200 de ori mai mult decât am exportat produse agricole din categoria ”ceapă, ceapă eșalotă, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată”. Doar din Olanda ne-au intrat zilnic în țară mai bine de 3 tiruri cu produse din familia cepei și usturoiului. Ca să fim drepți, trebuie să menționăm că Olanda a fost totodată și principala destinație de export a cepei și usturoiului românesc, către care am exportat zilnic câte 337 kg (aproximativ un portbagaj de Dacia Logan MCV). Înspre Polonia am livrat zilnic câte 230 kg de ceapă (un portbagaj de Dacia Logan berlină), iar spre Ungaria câte 67 kg/zi (cam cât intră într-un cărucior). Pe locul 11 în lista principalilor parteneri de comerț exterior ai țării noastre la acest capitol, se numără și Cehia, către care am livrat zilnic câte 13,5 kg de ceapă, adică conținutul a două pungi de unică folosință din plastic (am zis să fie două, ca să nu se rupă). E drept, exportul nostru zilnic către Cehia pe aceste produse, ar fi încăput lejer și într-o singură sacoșă de rafie, reutilizabilă și în alți ani. Cele mai mici exporturi le-am avut către vecinii bulgari. Dinspre Bulgaria am importat 4 tiruri lunar, iar înspre vecinul de la sud, țara noastră a exportat în 2019 doar 70 kg de ceapă și usturoi în tot anul 2019. Asta înseamnă doar 190 g/zi, adică cam o ceapă medie, sau două cepșoare (pot exista și variații de compoziție, gen: o cepșoară și un cățeluș de usturoi, sau un singur cățel de usturoi mai mare).
La capitolul ”Varză, conopidă, varză creață, gulii și produse similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată…” am importat de 26 de ori mai mult decât am exportat. Cele mai mari exporturi le-am avut către Polonia, adică câte un tir la fiecare 14 zile, urmată de republica Moldova, către care am exportat 10 tiruri în tot anul 2019. Pe locurile 16 și 17 între partenerii de export ai României în materie de ”varză și rudele ei” se află Cehia, cu 110 kg în decursul întregului an, adică 300 g/zi și Suedia, către care România a exportat într-un an întreg 20 kg. Dacă considerăm ipotetic că greutatea unei verze medii e de 1,65 kg, înseamnă că, în medie, România a exportat în Suedia echivalentul unei verze în fiecare lună. Deși poate o fi fost conopidă.
Salata românească este exportată doar în Republica Moldova și Italia
La categoria ”salată verde și cicoare în stare proaspătă și refrigerată” am importat de 311 ori mai mult decât am exportat. Singurii doi parteneri de export ai salatei românești, au fost Republica Moldova, către care am livrat 2 tiruri și jumătate în 2019 și Italia, către care am remis 30 de kg în tot anul trecut. Practic, salata românească ajunsă în Italia a totalizat 82 g/zi, echivalentul unei porțioare de salată pentru o singură persoană cu apetit redus.
La categoria ”morcovi, napi, sfeclă roșie pentru salată, barba-caprei, țelină de rădăcină, ridichi și rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată”, am importat de 230 ori mai mult decât am exportat. Principalele destinații de export au fost Spania și Republica Moldova, fiecare cu câte 3 tiruri și jumătate în decursul întregului an și Bulgaria, cu 2 tiruri în tot anul. Pe locul 10 ca volum al exporturilor s-a aflat Ungaria, către care am livrat un total de 210 kg în 2019, adică cam jumătate dintr-o țelină pe zi.
România a înregistrat un deficit și la categoria ”alte legume în stare proaspătă sau refrigerată”, importurile fiind de 8,3 ori mai mari decât exporturile. Printre destinațiile noastre de export se numără și statul cu cel mai ridicat nivel al GDP per capita la nivel mondial. În 2019 țara noastră a exportat spre Luxemburg 40 kg din ”alte legume”, în valoare de 8830 euro. Totodată România a exportat ”alte legume” și spre Japonia, cea de-a treia putere economică a Planetei, în cantitate de 20 kg, în valoare de 33.150 euro.
Și la categoria ”legume, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate”, România a importat de 17 ori mai mult decât a exportat. Totuși, România a exportat la capătul Planetei, în Japonia, cantitatea de 20 kg de ”legume nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate”, în valoare de 9710 euro.
”Murături” importate din România în valoare de 20 euro
Din categoria ”legume conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluții care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare”, importurile au fost de 36 de ori mai mari decât exporturile. În 2019 Elveția a importat din România cantitatea de 10 kg, în valoare de 20 euro. Ca să nu fim cârcotași, trebuie să menționăm că Elveția a mai importat în 2019 și 1280 kg de produse românești din categoria ”legume uscate, chiar tăiate felii sau bucăți sau chiar sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel”. La această categorie în 2019 volumele totale importate au fost de 12,79 ori mai mari decât exporturile.
Unica categorie din care ne putem mândri că am exportat mai mult decât am importat e cea a ”legumelor păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate”. Cantitativ am exportat dublu, însă valoarea importurilor a fost dublă față de cea a exporturilor. Și la categoria ”legume păstăi, curățate sau nu de păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată” deficitul comercial e unul foarte mic, importurile reprezentând doar 109% din volumul exporturilor. Deficitul a fost mic și la categoria ”castraveți și cornișon, în stare proaspătă sau refrigerată”, volumele importate reprezentând doar 120% din volumele exportate. Chiar și Olanda, titan al exporturilor agricole (de cele mai multe ori intermediate), a importat 600 kg de castraveți românești în tot anul 2019, Danemarca 120 kg/an, iar Cipru a importat în 2019 suficienți castraveți cât să umple un butoi de murături: 30 kg.
