O floare iubită de mulți riscă să dispară din cauza schimbărilor climatice

Violina Gorcinschi-Jitaru - 6 noiembrie 2025 14:38

O floare iubită de mulți riscă să dispară. Crescătorii de craițe (cempasuchil) se confruntă cu ploi torențiale, secetă, inundații și alte fluctuații climatice care fac din ce în ce mai dificilă supraviețuirea culturilor. O fermieră producătoare de craițe, Lucia Ortíz, crește flori care vor ajunge, curând, peste tot pe străzile și cimitirele din Mexic, dar se teme că vor dispărea cu timpul.

Printre canalele șerpuite și fermele de la marginea orașului Ciudad de México, floarea cunoscută și sub numele de craița mexicană (Tagetes erecta) este cultivată de generații și devine vedeta în fiecare an, în timpul sărbătorii Zilei Morților. Dar, în timp ce Ortíz, în vârstă de 50 de ani, și alți fermieri leagă grămezi de flori pentru a le vinde în piețele din jurul capitalei, ei se întreabă în tăcere ce va mai rămâne din mijloacele lor de trai în viitor. Asta pentru că producătorii de cempasúchil (denumirea locală a craiței mexicane) spun că au fost puternic afectați de ploile torențiale, de seceta prelungită și de alte efecte ale schimbărilor climatice — cauzate de arderea combustibililor precum gazul, petrolul și cărbunele — fenomene care au devenit tot mai frecvente, relatează Euronews.

O floare iubită de mulți riscă să dispară. Craița mexicană, în pericol

Fermierii, care depind de capriciile vremii pentru a-și cultiva recoltele, se află în prima linie a crizei climatice. Numai în acest an, producătorii de cempasúchil au spus că au pierdut până la jumătate din recolta de flori din cauza ploilor abundente și a inundațiilor.

„Anul acesta am pierdut mult. Ne-a fost greu chiar și să reușim să cultivăm craițele. Au fost momente în care nu aveam bani nici măcar pentru îngrășământul de care aveam nevoie. Cu plantele de cempasúchil, uneori am rămas complet fără nimic”, a spus Ortíz.

Craița mexicană – floarea morților în America Latină

Floarea portocalie a devenit un simbol al sărbătorilor din țară, care au loc în fiecare an pe 1 și 2 noiembrie. Cunoscută și sub numele de „floarea morților”, cempasúchilul este considerat o punte de legătură între lumea celor vii și cea a morților, petalele sale strălucitoare luminând drumul sufletelor către altarele pregătite de familiile lor.

Florile reprezintă, de asemenea, un motor economic esențial în întregul Mexic, iar grupurile comerciale estimează că acestea vor aduce fermierilor aproape 2,7 milioane de dolari (2,3 milioane de euro) în 2025.

Ortíz și familia ei au început să cultive această floare în urmă cu 30 de ani, pe mica lor bucată de pământ din Xochimilco, un cartier rural din sudul orașului Ciudad de México, unde locuitorii păstrează vii tehnicile agricole străvechi, folosind canale care șerpuiesc printre terenurile agricole ca un labirint.

În fiecare an, localnicii încep să semene semințele de cempasúchil în luna iulie și le îngrijesc până când sezonul ploios se apropie de sfârșit. Însă, spun ei, au fost puternic loviți ani la rând, pe măsură ce ploile torențiale, seceta, inundațiile și alte schimbări climatice au făcut ca supraviețuirea culturilor să devină tot mai dificilă.

Citește și: Bananele sunt în pericol să dispară din cauza schimbărilor climatice

Anul acesta, ploile torențiale care au durat luni întregi au distrus circa 15.000 de hectare de culturi în întreaga țară, potrivit datelor guvernamentale. Într-o vizită efectuată la începutul acestei luni pe câmpurile de cempasúchil din Xochimilco, primarul orașului Ciudad de México, Clara Brugada, a declarat că până la 2 milioane de plante de craiță mexicană au fost puse în pericol.

Cu toate acestea, ea a adăugat că producția din acest an a doborât simultan un record, atingând 6 milioane de plante, pe măsură ce fermierii și-au intensificat eforturile pentru a satisface cererea tot mai mare — chiar dacă cultivarea acestei flori a devenit tot mai nesigură.

Ortíz a spus că excesul de ploi a favorizat apariția dăunătorilor, bolilor și putrezirea rădăcinilor plantelor sale. Ea estimează că a pierdut cel puțin 30% din recoltă, în timp ce alți fermieri spun că pierderile lor se apropie mai degrabă de 50%.

Familia a fost nevoită să cheltuiască bani pe insecticide, îngrășăminte și alte produse pentru a-și salva culturile. În urma acestor cheltuieli, marjele de profit, deja extrem de mici, s-au transformat în pierderi, iar familia a trebuit să renunțe la lucruri de bază, precum carnea de vită și dulciurile, pentru a se descurca.

„Dacă m-aș uita cu adevărat la toate pierderile noastre, aș fi complet dezamăgită și probabil nici n-aș mai vrea să le cultiv. Dar încercăm să mergem mai departe și să ne asigurăm că tradiția continuă”, a spus ea.

Soiurile autohtone de craiță, mai rezistente la vreme severă

La doar câțiva pași de ferma lui Ortíz, oamenii de știință guvernamentali caută soluții pe termen lung, dincolo de ajutorul economic temporar oferit de autoritățile locale. Într-o mică bancă de semințe numită Toxinachcal, oameni în combinezoane albe verifică cu atenție răsadurile într-un vas de laborator.

Oamenii de știință lucrează de un an și jumătate, salvând mii de variante de semințe ale speciilor native, inclusiv 20 de variante de cempasúchil, în borcane așezate în congelatoare gigantice, sperând ca această facilitate de depozitare să devină un instrument cheie în combaterea efectelor cele mai adverse ale schimbărilor climatice.

Biologul Clara Soto Cortés, șefa băncii de semințe, a spus că unul dintre motivele pentru care recolta a fost devastată a fost că, în ultimii ani, fermierii au ales să folosească o variantă de semințe hibride de craiță importată din Statele Unite. Această sămânță produce o plantă mai scurtă, cu aspect uniform, mai ușor de vândut în cantități mari și în locuri precum supermarketurile.

Aceasta a însemnat, însă, că fermierii s-au îndepărtat de soiurile native, mai rezistente, care au tulpini mai lungi și variază mult în culoare, dimensiune și textură. Diversitatea genetică a acestor soiuri mexicane le face mai rezistente la schimbările climatice drastice, precum cele observate în acest an, a explicat Soto.

„Aceste semințe autohtone s-au adaptat la diferite geografii, la altitudini mari sau mici, în locuri cu multă ploaie sau fără deloc, sau unde trebuie să fie rezistente la insecte. Semințele hibride au fost create pentru alt scop. Nu au diversitatea genetică necesară pentru a face față schimbărilor climatice”, a spus ea.

Soto a adăugat că, dacă evenimente climatice viitoare, precum inundațiile care au afectat producătorii, vor distruge o întreagă recoltă, banca va pune semințele la dispoziția producătorilor locali pentru a-și recupera culturile — de data aceasta cu o variantă mai rezistentă, pe care strămoșii lor au cultivat-o de secole.

Craița – simbol al tradiției mexicane

Între timp, cultivatorii încearcă să își revină pe termen scurt, spunând că pierderile reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru tradiția agricolă pe care familiile lor au luptat să o mențină la marginea orașului dens populat, cu 23 de milioane de locuitori.

„Plantele se îmbolnăvesc, putrezesc, iar afacerea noastră se stinge. Și odată cu ea dispare și tradiția noastră, pentru că economia noastră depinde de ea”, a spus fermierul Carlos Jiménez.

Carlos Jiménez, în vârstă de 61 de ani, lucrează de mult timp în câmpurile din Xochimilco, dar a început să cultive plantele de craiță mai scurte acum opt ani, când a observat că hibridul era mai comercial. Pe măsură ce a pierdut mai multe recolte și a obținut prețuri mai mici pentru plante, din cauza mucegaiului care se aduna la rădăcini, a spus că a început să ia în considerare modalități de adaptare, precum construirea de sere.

„Plantele se îmbolnăvesc, putrezesc, iar afacerea noastră se stinge. Și odată cu ea dispare tradiția noastră, pentru că economia noastră depinde de ea”, a spus Jiménez.

Producători precum Ortíz au avut în vedere aceeași soluție. Dar pierderile lor înseamnă că nu au bani pentru a construi infrastructură suplimentară. Familia ei și alți fermieri au apelat la autoritățile locale pentru ajutor, dar spun că au primit doar o mică parte din ceea ce le-ar fi necesar pentru a-și reveni. Totuși, guvernul local a declarat că continuă să lucreze pentru a ajuta la compensarea impactului resimțit de fermieri.

Citește și: Un orez special pentru sushi dispare din magazine din cauza schimbărilor climatice

Ortíz a spus că a început să se uite și la alte culturi pe care ar putea să le cultive, mai rezistente decât craițele portocalii crețe. Jiménez a spus că, deși rădăcinile plantelor se pot strica în jurul lui, pentru moment, rămâne hotărât să continue.

„Această plantă are un sens profund pentru cei dragi pierduți. Acestea sunt tradiții pe care le transmitem de la strămoșii noștri. Nu pot pur și simplu să dispară”, a spus el.