Comuna din România unde sătenii au făcut pact să nu-și vândă pâmântul către străini!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Front comun pentru apărarea pământului românesc! Localnicii dintr-o comună botoşăneană aflată la graniţa României cu Ucraina refuză să vândă pământul investitorilor străini. Dacă decid totuşi să-l înstrăineze, îl oferă doar consătenilor. Oamenii trăiesc decent din agricultură şi spun că nu ar renunţa la pământurile ”care a fost câștigat cu sânge” de părinţii şi bunicii lor pentru nimic în lume.
În judeţul Botoşani suprafeţe uriaşe de teren arabil se află fie în proprietatea, fie în concesiunea unor mari firme cu capital britanic, american, austriac sau italian. Mai precis peste 30.000 de hectare sunt lucrate de societăţi agricole din occident. Singurul loc unde investitorii străini nu au reuşit să cumpere aproape nicio palmă de pământ, în judeţul Botoşani, este Cristineşti, o comună situată pe graniţa de nord a României cu Ucraina.
Comuna are 6.200 de hectare de teren arabil, fâneţe şi păşuni
Din cei peste 3.500 de locuitori din Cristești, 600 sunt fermieri cu peste 20 de hectare de teren şi primesc subvenţie de la APIA pentru cultivarea acestora, în special cu cereale. Restul trăiesc din agricultura de subzistenţă. Cea mai mare pondere o are pământul bun de agricultură. Cu toate acestea, doar oamenii locului se bucură din generaţie în generaţie de aceste soluri. Explicaţia o dau chiar localnicii din Cristineşti, cei care şi-au jurat tacit că nu-şi vor înstrăina niciodată pământurile primite de la părinţi sau bunici, mai ales către străini. „La noi există această particularitate, terenurile nu ajung în proprietatea străinilor. Cei care au avut de vândut şi-au vândut terenurile dar la fermierii din zonă. Două hectare doar sunt vândute către antreprenorii străini. Restul este lucrat de localnici şi în special de 600 de fermieri din Cristineşti”, spune Marin Stredie, primarul din Cristineşti.
„Bunicii mei au primit pământul ăsta după război, ca recompensă pentru lupta pe front. Pământul ăsta a fost câştigat cu sânge şi nu se dă. Aşa i-a spus bunicul lui tata. Şi lui tata i l-au luat comuniştii la colectivizare. Şi a suferit tata că nu şi-a ţinut cuvânt faţă de bunicul. După 1990 le-am primit înapoi. Acum chiar trebuie să ne ţinem de cuvânt”, spune Dan, un fermier din Cristești.
Vasile Maniga este şi el convins că pământul strămoşilor nu se înstrăinează. „Este bine să rămână în comună. Bătrânii l-au iubit nespus că din el mâncau şi trăiau. Aici nu este industrie, pământul este singurul care ne poate hrăni şi ar trebui să avem grijă de el”, spune botoşăneanul. ”Dacă-ţi place munca, trăieşti decent din lucrul pământului” .
Cu 20 de hectare, un om poate trăi decent la țară
Fermierii din Cristineşti sunt convinşi că din munca pământului se poate trăi decent. Cu 20 de hectare, spune Vasile Maniga, îţi poţi hrăni familia dar şi vinde pentru a câştiga bani. Singurele condiţii, spun sătenii, sunt dragostea de pământ, munca şi investiţiile. „Cu 20 de hectare un om poate trăi decent la ţară. Se moare de foame atunci când nu se munceşte pământul,când nu încerci să găseşti soluţii pentru investiţii, că sunt slavă Domnului de când cu Uniunea Europeană. Când îţi place să fie totul uşor şi fără prea mult efort, atunci se moare de foame la ţară. Aici la Cristineşti nu prea sunt oameni leneşi şi de aceea cu agricultura merge.”, spune Vasila Maniga.
Primarul Marin Stredie spune că în ultimii 10 ani oamenii din Cristineşti au început să practice o agricultură modernă şi că deja prosperă din munca pământului, singura lor sursă de venit.
Sursa: www.adevarul.ro
