Ce producție de grâu la hectar a obținut în acest an ing. Dimitrie Muscă la CAI Curtici!
Daniel Befu -
Directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad are parte de un sezon agricol binecuvântat. Vremea a fost de partea lui și în sinergie cu experiența de o viață a fermierului, se traduce în producții record la hectar. Deși Dimitrie Muscă manageriază concomitent două unități de producție, CAI Curtici și CAI Olari, însă cele două ferme au reacționat diferit la tehnologia aplicată.
”S-ar putea să fie cea mai mare producție pe țară. Am recoltat 7.109 kg/ha. Această cifră e producția medie de pe o suprafață de 1690 ha. La lucratul pământului discutăm de tehnologie și de profesionalism. Dar asta nu e totul. Uite, la mine, la CAI Olari, nu am reușit acest lucru. Spre deosebire de CAI Curtici, unde sunt director general, la firma mea personală, am reușit să am o producție medie de doar 5130 kg/ha. Asta deoarece la Olari a fost o ploaie în minus, sau pot să o exprim și invers, la Curtici a fost o ploaie în plus, o ploaie de vreo 19 l/mp, dacă nu mă înșel, fiindcă nu am hârtiile în față. Și mai este un factor care a făcut ca producția de la Olari să difere de cea de la Curtici. Aici, la CAI Curtici, lucrez pământul din 1987, acolo îl lucrez numai de câțiva ani. Iată dovada că pământul foarte greu se pune în drepturi.
E cel mai ușor să-l strici dar e foarte greu să-l aduci la starea de productivitate maximă. La Olari solul nu este de calitatea celui lucrat de CAI Curtici. Acolo humusul nu este atât de bogat. Deși eu i-am dat tot ce trebuie și n-am făcut deosebire de tehnologie între Curtici și Olari, totuși acolo n-am reușit să obțin o producție similară”, explică fermierul.
Pe rapiță, unde încă se recoltează, Dimitrie Muscă a obținut o producție medie pe 1015 ha, care la acest moment o estimează ca încadrându-se undeva între 3800 și 4000 kg/ha. Muscă se declară optimist și în privința roadelor pe care le va culege la toamnă, La soia, pe care a cultivat-o pe o suprafață mult mai mică, de doar 168 ha, se așteaptă la o producție de 4000 kg/ha în condiții de neirigat, dacă vine ploaia prognozată la noapte (n.r. vizita Agrointeliogența la CAI Curtici a avut loc în ziua vineri, 17 iulie 2020, moment în care norii cuprinseseră orizontul și sistemul de prognoză meteo la care e abonat fermierul, prevedea că urmează să plouă).
La porumb se așteaptă să recolteze 12 t/ha și la soia 4 t/ha
În același registru a previzionat și producția așteptată la porumb. ”Ploaia de noaptea care vine ne va duce porumbul la o producție de 12 t/ha. La CAI Curtici am 2000 ha cultivate cu porumb, iar la Olari am alte 800 ha”, declară Muscă.
”Tot vestul țării are o producție bună. Deci venim cu treburi bune. Anul ăsta pentru noi a fost un an bun. Venim cu o cultură bună și sperăm și prețuri bune. Eu nu mă grăbesc să vând, pentru că nu avem credite, nu avem datorii, nu avem nimic. În plus, noi folosim 20.000 de tone cereale la hrana animalelor. Mai mult de 50% din ce producem. Aspirațional, aș vrea să vând cu 1 leu grâul și 2 lei rapița. În realitate o să fie 90 bani kilogramul la rapiță și 91 bani la grâu. Dar să ne înțelegem, acest preț va fi posibil cu condiția să nu să-l vinzi acum. N-am vândut niciodată așa, ci să îl vinzi atunci când vine cel care are și oferă bani mulți. Porumbul ca și cost, estimez că nu se modifică în acest an. Prețul e destul de constant, însă cheltuielile la hectarul de porumb au crescut puțin. Costul total la hectar a ajuns în acest sezon undeva între 3500-3800 lei”, calculează directorul CAI Curtici, care subliniază însă că orice calcul făcut înainte de finalul sezonului, e supus revizuirilor ulterioare. ”Sigur că dacă ai producții mari la hectar în toamnă și transporți 12 tone de porumb ai un cost, iar dacă transporți 5-6 tone de pe hectar, ai un alt cost”, mustăcește fermierul.
Pe ce genetică se mizează la CAI Curtici
La grâu fermierul a cultivat pentru grâu de consum exclusiv soiul Glosa. La rapiță fermierul a mers pe hibrizii Dekalb în procent de 100%. A cultivat în proporții relativ egale DK EXTIME, DK EXCEPTION și DK EXTORM. La porumb a mers de asemenea în integralitate pe hibrizi Dekalb. A cultivat hibridul DKC4943 pe 68-70% din suprafață, hibridul DKC3969 pentru timprietate pe 10% din sole și hibridul DKC5092 pe apoximativ 20% din suprafața de 2700 ha alocată în acest an porumbului. Pe lângă porumbul de boabe, Dimitrie Muscă are și 300 ha de porumb siloz cultivate cu hibridul DKC 5542. La soia a mers exclusiv pe Pioneer. De menționat că fermierul nu cultivă deloc floare.
Paza cu pușcă, o dezamăgire
Un aspect sensibil pentru fermier îl reprezintă presiunea uriașă pusă pe CAI Curtici, ca de altfel pe toți producătorii și procesatorii de carne, în contextul pandemiei de COVID-19, dublată de riscul răspândirii pestei porcine africane. ”Am băgat pază militarizată la fermele de porci și la abatorizare. Pază cu pușcă și până la urmă i-am și dat afară pentru că n-au făcut nimic. Au dormit în mașină. De asemenea am băgat gard electric la Olari ca să ne păzim de animale și de infractori, ceea ce înseamnă un 15% în plus ca cheltuială”, detaliază acesta.
Are un stoc generos de sămânță de grâu pentru fermierii din sudul țării
Deși e animat de o mare bucurie în privința producțiilor obținute și prognozate, Dimitrie Muscă e conștient că oricât de bun tehnolog ai fi, mâna lui Dumnezeu e cea care face diferența între succes și eșec în agricultură. Din acest motiv insistă să transmită mesajul că ”se bucură”, în loc de ”se mândrește”, atâta timp cât sudul și sud-estul României stau sub spectrul pârjolului secetei. ”Îi compătimesc pe confrații mei din sud, altfel ce altceva pot să fac? Îi rog pe ăștia de la Guvern să îi înțeleagă și să șe dea drumul la despăgubiri, pentru că ministrul finanțelor spune doar «Noi n-avem bani pentru mistreți, n-avem bani pentru porci, n-avem bani pentru culturile compromise, n-avem bani pentru nimic». Pentru problemele cu care se confruntă acum sudul țării pot să spun că am sămânță, 5.000 tone de sămânță din soiurile Glosa și Pitar și chiar și din soiul Anapurna, pe care pot să o vând către fermierii din sud. Și nu vreau de dragul profitului să fac prosții, și să cer prețuri mari, ci încerc să fiu decent, știindu-i prin ce greutăți trec. Aș vrea să ajut pentru că știu că au nevoie și desigur, fiindcă am sămânță de grâu de o calitate deosebită”, conchide Dimitrie Muscă.
