O mare fermă din România mizează pe 13 culturi, toate cu profit și mare căutare la export!
Daniel Befu -
O mare fermă din România a decis să aibă o altă abordare: în locul suprafețelor extinse cu cele patru culturi de bază (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță), a mers pe câteva culturi de nișă de-a dreptul inedite în țara noastră. Lupin, năut, lavandă, porumb de popcorn sau de consum se numără printre culturile cu care exploatația Refdan din Teleorman reușește să își maximizeze profitul, inclusiv prin exportul producției.
Frații Mihai și Dănuț Rezeanu administrează Refdan Com din Islaz, județul Teleorman, o exploatație care lucrează 2.300 ha, dintre care 500 de hectare sunt irigate printr-un sistem propriu de aductiune a apei din Dunăre. Totodată familia Rezeanu este și unul din cei mai importanți depozitari de cereale la nivelul județului Olt, cu spații de stocare de 75.000 t, dintre care 60.000 cu acces la calea ferată, amplasate în Corabia.
Pentru Mihai Rezeanu, specialist în management, cea mai mare provocare în agricultură este alegerea planului de culturi. ”Pe ce cultura «pariem» în fiecare an? În funcție de cerere, de prognoză etc, să decidem ce suprafață alocăm fiecărei culturi, astfel încât să maximizăm profitul”, explică fermierul.
Începând din 2016, Miki Rezeanu o serie de specii de nișă profitabile economic, dar ocolite de mainstreamul fermierilor, care i-au trezit interesul și după ce le-a testat, a decis că merită introduse în cultură. La momentul de față Refdan Com SRL are în schema de culturi grâu premium, orz de bere, lavandă, năut, lucernă, linte, lupin, fasole, floarea soarelui high oleic, floarea soarelui pentru snacks, porumb popcorn și porumb de consum.
”Varietatea foarte mare de culturi pe care le avem introduse în rotație în fermă este pentru obținerea de proteină vegetală. Eu am încercat să răspund unei piețe într-o continuă creștere a proteinei vegetale. De aceea am început să cultiv fasole, linte, năut, lupin, tocmai pentru că era o piață în creștere și cererea în piață era destul de mare. Chiar am avut o discuție în ultima vreme cu traderi mari din România, care erau realmente interesați de subiect. De aceea eu am încercat să răspund pieței. Deocamdată mai facem în testare, având 300-400 de hectare pe care le cultivăm cu aceste specii, dintr-un total de 2.300 ha. Piața locală de proteină vegetală este deja formată, dar produsele sunt în mare parte din import. Și noi răspundem unei cereri crescute pe piață, pornind din câmp, de la arat până la ambalat și livrat în supermarketuri. Noi facem asta de 3-4 ani de zile. Mare parte din produsele din ferma noastră au fost duse la export până acum. Am vândut în Israel și în Iordania năut și linte. Un alt resort care ne-a determinat să optăm pentru această largă varietate de specii în cultură este fiindcă ele ne ajută și din punct de vedere agrotehnic. Sunt culturi fixatoare de azot și pe care cultivându-le, nu mai esti nevoit să faci strat vegetal ca să asiguri zona de interes ecologic. Sunt specii care ne ajută și în spatele opțiunii de a le cultiva avem rațiuni atât agrotehnice, cât și comerciale”, declară Rezeanu.
Un alt avantaj invocat de fermier este cel al optimizării folosirii forței de muncă și al parcului de utilaje și echipamente. ”Fiind culturi care în mare parte se pun în perioade diferite de timp, asigurăm un ciclu complet pentru toți angajații și pentru utilaje. Ele nu se suprapun unele peste altele, ca vârf de sarcină, ci ne asigură la nivel de fermă o distribuire relativ egală a volumului de muncă pe durata sezonului agricol. Doar logistica de organizare a operațiunilor și a muncii e ceva mai complexă decât atunci când lucrezi cu un număr de 3-4 specii”. explică fermierul.
Culturi de nișă în regim irigat
Singura excepție de la această regulă este năutul. ”Nu poți să pui fasole sau linte într-o zonă neirigată. Noi asigurăm un ciclu de rotație al culturilor de pe suprafețele irigate și o rotație separată a culturilor de pe solele neirigate. După culturile fixatoare de azot noi venim cu porumb, dar nu unul obișnuit, ci este exclusiv porumb de popcorn. Nici floarea-soarelui la noi nu este floarea-soarelui convențională, ci este floare de snacks, a cărei profitabilitate e cu 100% mai mare decât a florii pentru ulei. Porumbul de popcorn este primul an în care l-am cultivat. Este într-o fază de testare pe 15 ha. Așa am început și cu fasolea, așa am început și cu lintea, cu 10-15 ha, iar acum avem câte 70-80 ha din fiecare. Avem contracte de livrare către consumatori din industria alimentară, precum All Nuts SRL”, detaliază fermierul.
Din portofoliul de 13 specii pe care le cultivă în fermă, floarea-soarelui e cultura favorită a lui Miki Rezeanu, iar dintre culturile de nișă, apreciază ca specie năutul. ”Am avut rezultate foarte bune cu el. Este o cultură de care eu m-am îndrăgostit din primul an. Am făcut vreo 2.800 kg/ha întâia dată, iar apoi am avut profitabilitate foarte mare an după an. Acum am mai scăzut. Am avut și ani când am recoltat doar 300 kg/ha, dar nu am renunțat la ea. Și am continuat să o cultiv. Anul acesta cred că va fi record de producție, cel puțin la ferma noastră, pe năut”, își mărturisește feblețea administratorul Refdan Com SRL, care se focusează chiar și în cazul speciilor de cultură convenționale, pe cele cu profitabilitatea cea mai ridicată.
”Noi punem numai grâu premium, cu indici foarte buni de panificație. Îl dăm către mori și către traderi. Noi grâul îl folosim mai mult în «mix and blend», ca să facem mixaj, noi fiind și un mare depozitar la noi în zonă. Punem orzoaică de bere, care merge către Soufflet, de fapt singurul cumpărător din România. Porumbul este singura dintre speciile clasice, să zicem, însă și aici am început să mergem pe porumb de popcorn”, declară producătorul.
Până la acest moment frații Rezeanu au mers cu speciile de nișă exclusiv pe export sau pe livrarea către procesatori din industrie, însă au în plan să intre cu produsele lor și pe piața consumatorilor finali. ”Acum dezvoltăm o mini-fabrică care va fi o mega-fabrică la un moment dat, cu sistem de sortare optică și capacitate de procesare de 2 tone/oră. Noi ca să intrăm în supermarketuri, trebuie să avem o calitate foarte bună. Noi aici ne-am blocat la un moment dat și singura cale de a surmonta acest impediment a fost decizia de a realiza o investiție de 1,5 milioane de euro din fonduri proprii, în această unitate de procesare. Noi sperăm ca în primăvara viitoare să ieșim deja în piață cu o gamă de produse proprii. Însă acesta nu e singurul proiect major pentru viitorul apropiat, fiindcă cultivăm și lavandă, din care avem 42 ha. Lavanda este în primul an de cultură. Avem în proiect ca în 2022 să facem o distilerie de lavandă și să vindem uleiuri esențiale extrase din această plantă. Avem niste contacte în Franța și în Bulgaria, care au potențial de a se transforma în consumatori”, își exprimă optimismul Mihai Rezeanu.
