Mihai Răzvan Moraru: ”Zona rurală va rămâne cu cămara goală în această iarnă!”
Angelica Lefter -
Mihai Răzvan Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, a postat pe contul său de Facebook, un mesaj care se dorește a fi un semnal de alarmă privind starea în care a ajuns agricultura românească în acest an marcat de secetă pedologică extremă și de criza sanitară provocată de COVID-19.
Fondatorul Agro-Est Muntenia atrage atenția că pregătirea culturilor pentru anul viitor este imposibilă, având în vedere lipsa apei din sol, dar și faptul că producătorul agricol este vizibil afectat de deciziile politice care se iau la nivel înalt.
Jumătate din fermele românești sunt la pământ
”Jumătate din fermele României sunt la pământ în acest an. Seceta care a început în toamna anului 2018, a fost moderată anul trecut, însă în acest an deficitul de apa e uriaș. În multe zone nu există urmă de apă până la o adâncime de 2-2,4 metri. E un dezastru. Înghețul din luna martie – aprilie a diminuat producția unor culturi anemice, iar seceta și temperaturile de peste 35 de grade au distrus ce încă mai era viabil. 1,5 milioane ha de grâu s-au uscat în mai și 2 milioane de ha de porumb s-au uscat în august. În 12 județe, la data de 01 august, câmpul e galben, totul e uscat. Sunt județe în care micii fermieri din zootehnie își vând animalele pentru că nu mai au cu ce le hrăni. În alte 10 județe producțiile vor fi cu 40%-60% mai mici la culturile de primăvară”, a spus Mihai Răzvan Moraru.
Înființarea culturilor de toamnă, misiune imposibilă fără ploi serioase
Potrivit acestuia, 2020 e anul în care s-au uscat inclusiv culturi irigate, pentru că nu s-a putut acoperi prin irigații deficitul prea mare de apă. ”În această perioadă, în mod normal, se pregăteau terenurile pentru a înființa culturile de rapiță, grâu și orz, pentru anul următor. Acum, înființarea acestor culturi e o misiune imposibilă dacă nu vor exista ploi consistente în perioada august-septembrie. Pentru a readuce solul la un nivel optim, ar fi necesare precipitații între 400-700 litri/mp, în funcție de județ”, explică fondatorul unuia dintre cei mai mari distribuitori de inputuri agricole din țară.
De asemenea, Mihai Răzvan Moraru aduce în prim-plan problema gravă a despăgubirilor, faptul că încă nu se știe o dată exactă când fermierii afectați de secetă își vor primi banii, dar și faptul că guvernanții nu aduc în discuție despăgubirile pentru culturile de primăvară: ”O situație similară, atât de gravă și pe o zonă atât de extinsă s-a mai întâlnit doar în 1946, iar bunicii noștri ne povesteau de foametea care a urmat. Guvernul a inițiat procedura de înregistrare a calamității pentru culturile de toamna și a promis un ajutor de maxim 980 lei/ha, însă nici azi nu se știe exact când vor ajunge acești bani. Pentru culturile de primăvară oficialii din Ministerul Agriculturii tac, și devine tot mai clar că nu se vor oferi despăgubiri pentru ele. În timp ce în alte domenii, afectate de pandemie, sunt promise programe de ajutor financiar, subvenții și ajutoare de stat, cum ar fi HoReCa, principalele argumente fiind păstrarea locurilor de muncă și a industriei, în agricultură pare a se păstra tradiția românească de “scapă cine poate”.
Prețurile alimentelor și importurile vor crește
Moraru atrage atenție că în spațiul public se promovează ideea că fermierii ar fi de vină pentru secetă și efectele ei: ”Dacă pandemia e considerată o stare de urgență în economie, seceta extremă pare a fi responsabilitatea exclusivă a fermierilor. Prețurile alimentelor vor crește consistent în următoarea perioadă, micii producători vor dispărea din peisaj în județele afectate, iar dependența noastră de importuri va crește. Dacă până acum, peste jumătate din alimente veneau din import, probabil că începând din toamnă vom importa peste 70% din necesarul de alimente”.
Timp de 30 de ani producătorul agricol a fost masă de manevră a clasei politice, subliniază Mihai Răzvan Moraru. ”S-au promis investiții în sistemele de irigații, finanțări pentru procesarea producției agricole, lanțuri scurte alimentare. În realitate, însă, finanțările nu au mai venit, iar proiectele de dezvoltare au rămas pe hârtie. În zootehnie era oricum o situație disperată pentru crescătorii de porcine și bovine. Vorbim de produse românești, de economie locală, de alimentație sănătoasă. Vorbim! Și cam atât! Zona rurală va rămâne cu cămara goală în această iarnă. Gospodăria țărănească este exclusă din planul național de relansare economică. Dar vorbim în campanie electorală de tradiții și de sat”, conchide fondatorul Agro-Est Muntenia, Mihai Răzvan Morar în textul postat pe pagina sa de socializare.
