Primesc fermierii din alte state UE subvenții ascunse? Adrian Oros: ”Sunt și alte pârghii la limita regulamentelor!”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cum de alte țări cum ar fi Polonia sau Ungaria poate sta bine la exporturi, cu o balanță comercială bună, și România a ajuns la un deficit de 1,9 miliarde? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune că vecinii noști folosesc și metode ”ascunse” pentru a ieși pe piață cu un preț mai mic dar profitabil pentru ei, în condițiile în care producătorii români sunt la fel de competitivi dar de abia reușesc să își scoată prețul de cost.
”Mă uitam pe cifre și într-adevăr noi avem deficitul cu țările din Uniunea Europeană, de 3 miliarde. Mai recuperăm din acest deficit cu țările extra-comunitare. Și noi recuperăm din exportul masiv de cereale și animale vii care merg de regulă în Golf. Anul acesta fiind secetă, anul 2020, a crescut deficitul pentru că nu am reușit să acoperim cu exporturile de cereale pentru că producția de cereale a fost mult diminuată de secetă”, a semnalat Oros în cadrul conferinței „Capitalul autohton – nivelul următor: planurile de adecvare și de internaționalizare în noua economie post-Covid”, organizată de Curs de Guvernare.
Acesta spune că țările menționate se folosesc și de alte ”pârghii la limita regulamentelor europene pentru că subvențiile în general sunt aceleași.
”Nu știu ce face Polonia și ce face Ungaria, dar unii spun că sunt tot felul de subvenții mascate în afara celor care sunt la vedere și care sunt notificate la Comisia Europeană pentru că sigur pe lângă subvențiile care sunt din bani europeni există și posibilitatea într-un anumit cuantum să ofere acele ajutoare de minimis sau scheme de care sunt bine notificate la Comisie și sunt bine monitorizate. Sunt și la noi asemenea scheme pentru domeniile aflate în dificultate, cum a fost acel program ”Tomata”, sau alte Ajutoare Naționale Tranzitorii atât pentru producția vegetală cât și pentru cea zootehnică. Dar ne-am întrebat de multe ori și noi ce face Polonia că reușește să aducă carnea de pui în magazine, în România la un preț când producătorii noștri, care sunt competitivi, pentru că folosesc cele mai noi tehnologii, nu reușesc să aibă prețul de producție. Cu siguranță că sunt și alte pârghii să zic la limita regulamentelor europene pentru că subvențiile în general sunt aceleași și nu știu ce alte scheme pot să ofere crescătorilor, mai ales la porc și la pasăre, ca ei să își permită să aducă pe piața românească produse atât de ieftine”, a mai punctat ministrul.
Potrivit acestuia din cele mai noi date transmise de Institutul Național de Statistică (INS), deficitul comercial a ajuns în 2020 la 1,9 miliarde de euro.
”În ultima perioadă am intrat într-un deficit accelerat al balanței comerciale. Și culmea că am intrat în acest deficit în anii foarte buni, când nu era criză sanitară, nu era criză economică, în anii când și precipitațiile ne-au ajutat, nu a fost secetă, și totuși am ajuns la 1,2 miliarde euro deficit al balanței comerciale. Sigur că anul trecut după seceta și criza economică, acest deficit s-a adâncit și datele INS ne spun că am ajuns la 1,9 miliarde euro. Dacă ne uităm și pe structura acestui deficit vom observa că de fapt el vine din faptul că exportăm masiv materie primă, fie cereale boabe, fie animale vii, în general această materie primă este purtătoare de subvenții deci uneori exportăm subvenții și adăugăm hrană procesată cu mare valoarea adăugată. Sigur că este paradoxal să exporti grâu și să imporți făină sau aluat congelat. Sau să exporți animale vii și să imporți carne procesate. În analiza SWOT am evidențiat că avem un deficit foarte mare în ceea ce privește depozitarea și procesarea produselor alimentare”, a mai arătat ministru.
