• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura agricolă cu producție bună, dar fără oameni să o culeagă de pe câmp!

    Ramona Dascălu -

    Cultura la care s-au realizat anul acesta producții bune, dar nu sunt oameni să adune recolta din câmp! Una dintre culturile la care s-au realizat producții bune în acest an este cartoful, însă nici cei care au cultivat această cultură nu sunt lipsiți de provocări întrucât riscă să rămână anul acesta cu recolta neculeasă din cauza lipsei forței de muncă generată de restricțiile impuse de pandemia de COVID-19. Cu o astfel de situație se confruntă fermierii din Harghita care, în ciuda faptului că au obținut producții medii de 26 de tone la hectar, nu se pot bucura de acest lucru pentru că nu au cu cine să recolteze.

    Şeful Direcţiei Agricole Harghita, Torok Jeno, susține că recoltatul cartofilor a început în tot judeţul, iar producţia este una relativ bună, în medie de 26 de tone la hectar, dar problema cu care se confruntă marea majoritate a producătorilor din judeţ este aceea a lipsei forţei de muncă, pe fondul restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

    Torok Jeno a precizat că este destul de greu de asigurat cazarea şi distanţare socială pentru muncitorii aduşi din alte judeţe, motiv pentru care unii producători lucrează cu muncitori mai puţini şi prelungesc timpul de recoltare, alţii folosesc muncitori din zonă, cărora le asigură transportul spre casă, iar o parte dintre ei se îndreaptă spre recoltarea mecanizată.

    Această problemă cu lipsa forţei de muncă a fost prezentă și în alți ani, dar acum s-a amplificat, din cauza restricţiilor impuse din cauza pandemiei, motiv pentru care recoltarea mecanizată începe să prindă teren.

    Şeful Direcţiei Agricole Harghita a mai spus că producătorii din judeţ speră într-un preţ bun al cartofului, în contextul în care în acest an au cheltuit sume importante pentru combaterea buruienilor şi pentru stoparea atacului manei.

    ”Deşi primăvara a fost secetoasă, cartoful nu a suferit, pentru că are rezervă de apă din tuberculi. După răsărire, a început o perioadă aproape normală, iar în iunie şi iulie au fost multe precipitaţii, condiţiile fiind favorabile atât pentru dezvoltarea cartofului, dar şi pentru mană. Oamenii au învăţat din greşeala de acum doi ani, când au scăpat mana din mână şi în acest an au cheltuit, au făcut tratamente mai multe şi majoritatea culturilor au fost salvate şi până la urmă avem o producţie de cartofi bună. (…) Dar avem grija preţului, pentru că s-a cheltuit destul de mult şi combaterea buruienilor a fost mai greoaie”, a declarat Torok Jeno, potrivit dcbusiness.ro.

    Acesta a făcut apel către cumpărători să consume cartofi româneşti, care au calitate mai bună şi sunt mai sănătoşi decât cei aduşi din import.

    În Harghita, cartoful este cultura de bază şi a fost cultivat, în 2020, pe 7.100 de hectare, în ultimii ani suprafaţa scăzând din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei.


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuni puternice, dar și caniculă. Județele vizate de noile alerte meteo! Plăți subvenții APIA – banii virați în conturile fermierilor în aceste zile Tuta absoluta la tomate. Prevenire, combatere

    Ultimele știri

    Universitatea de Științele Vieții din Timișoara deschide al doilea magazin Akademika Market Premierul Ciolacu: România nu e în pericol în ceea ce priveşte securitatea alimentară. Investițiile în irigații vor continua Condiția ca fermierii afectați de secetă să nu piardă subvenția de 500 euro/hectar