Bilanț pe 2013 în industria vinului: Cantităţi mici, calitate bună

agrointeligenta.ro - 24 noiembrie 2013 04:52

Anul 2013 a semănat în linii mari cu 2012 – cantităţi mici dar calitate bună. Atât în emisfera sudică cât şi în cea nordică s-au strecurat accidente meteorologice care au distrus părţi semnificative din recoltă, limitând randamentul promis de un sezon care totuşi în linii mari a susţinut obţinerea unor struguri de calitate.

La nivel global se estimează o creştere a producţie cu cel puţin 5% faţă de anul trecut – desigur de la o mare regiune la alta şi chiar de la o ţară la alta, în interiorul marilor regiuni, cifrele pot să difere destul de mult.

Europa de Vest, cea mai importantă regiune – unde regăsim Franţa, Italia, Spania, Germania – aşteaptă per ansamblu o creştere a producţiei de maximum 10%. Aceasta înseamnă o întoarcere la nivelul mediu al ultimilor cinci ani. Vara a fost mai blândă şi echilibrată sub aspectul ploilor şi zilelor cu soare, dar s-au strecurat câteva episoade de furtună şi grindină care au tras în jos producţia.

Primăvara friguroasă a împins momentul culesului în octombrie, ceea ce face ca în momentul elaborării acestei analize să nu existe decât estimări.

Zona Bordeaux – scădere cu 20% a producției

În Franţa, cel mai mare producător din lume, se aşteaptă o creştere a producţiei de 11%, 44,5 milioane de hectolitri – echivaletul a 6 miliarde de sticle (750 ml). Hexagonul prezintă evoluţii foarte diferite de la o regiune la alta. În Bordeaux se aşteaptă o scădere a cu 20% a producţiei, după ce în unele podgorii importante ale regiunii, vijeliile au distrus 90% din vii. În Bordeaux, de altfel, se înregistrează cea mai slabă recoltă din 1991 şi până acum, nici măcar 2012 nefind pentru bordelezi atât de negru. Totuşi, per ansamblu, producţia de vinuri de „apelaţie” este aşteptată să crească cu 5%, datorită evoluţiilor mai bune din celelalte regiuni viticole importante ale Franţei. Creşteri se vor înregistra şi în ce priveşte producţia de distilate de vin, inclusiv Cognac şi Armagnac, unde recolta de struguri este aşteptată să fie mai mare cu 18% faţă de anul trecut. De asemenea, anul acesta se aşteaptă o producţie mai mare cu 30-50% de şampanie (champagne), volumele superioare fiind, totodată, de o calitate mai bună decât cele de anul trecut.

Regiunea Veneto, creștere de 4%

Italia, al doilea mare producăor mondial de vinuri, aşteaptă o producţie cu 8,4% mai mare ca cea de anul trecut, aproape egală cu cea a Franţei, 44,5 milioane hectolitri. Dacă per total, în întreaga Italie producţia creşte, în nord creşte mai puţin iar în sud creşte mai mult. În Veneto, cea mai importantă regiune italiană, se aşteaptă o creştere a producţiei de 4% (regiunea este cunoscută pentru vinurile roşii Valpolicella); în Piemont (vinurile Barolo şi Barbaresco) şi Toscana (Sangiovese şi Vernacia) se aşteaptă creşteri mai mari, de 8 şi 5% faţă de anul trecut. Italia de Nord a fost ferită de episoade de vijelii şi grindină dar a avut parte şi ea, ca şi Franţa, de o primăvară friguroasă care a împins în octombrie culesul. În Puglia şi Sicilia, în Italia de Sud, se aşteaptă creşteri de 10, respectiv, 14%, evoluţia vremii permiţând respectarea calendarului obişnuit al lucrărilor.

În Europa Centrală vremea nu a fost deloc favorabilă culturii viţei de vie. Austria unul dintre cei mai apreciaţi producători din această regiune aşteaptă în acest an o scădere cu 10% faţă de cel trecut – de vină a fost o serie de „calamităţi” care au venit în lanţ – primăvara friguroasă, inundaţii, furtuni, grindină, ploi venite în contratimp cu perioadele de dezvoltare ale viei.

Situaţii similare s-au înregistrat şi în alte ţări central-europene de pe Valea Dunării, cu podgorii şi soiuri de vin cu bun renume pe piaţa.

O cu totul altă situaţie se regăseşte în Europa de Sud Est şi în Balcani, unde vremea a fost favorabilă atât obţinerii unor volume mai mari cât şi unei calităţi superioare a vinului faţă de anul trecut.

Bulgarii, pe trend ascendent

Bulgaria se aşteaptă anul acesta la o creştere a producţiei de vin de 45% comparativ cu cea de anul trecut, la 200 hectolitri.

Bulgaria prezintă cele mai interesante evoluţii din sector, lăsând într-un con de umbă chiar şi cel mai mare producător din regiune în termeni de volume, România. Bulgaria plusează atât la capitolul consumului intern, unde creşterea numărului de turişti străini care vin an de an să viziteze staţiunile de pe litoral şi pe cele de la munte, asigură un surplus de cerere semnificativ, cât şi la cel al exporturilor – cu un succes din ce în ce mai mare pe piaţele din China (1 milion de litri) şi Vietnam (7 sute de mii de litri).

În California, cel mai mare producător de vin non-europen al emisferei nordice, siutaţia nu este schimbată foarte mult faţă de anul trecut – 25 milioane hectolitri – unul foarte bun pentru vin – Dacă în Europa ravagiile lui 2012 au dus la cea mai scăzută producţie de struguri şi de vin din ultimii 37 de ani, în California (care asigură 90% di producţia de struguri şi vin a SUA) a fost cel mai bun am din ultimii 18.

În emisfera sudică per ansamblu situaţia a fost foarte bună, aproape toate ţările mari producătoare înregistrând producţii peste medie.

Australia a înregistrat o creştere de 10% faţă de anul trecut – 51 milioane de hectolitri, cu o calitate foarte bună pentru soiuri precum Shiraz, Grenache, Cabernet Sauvignon sau Riesling. În America de Sud, Argentina a realizat o creştere de 23% a producţiei, la 15 milioanre de hectolitri, practic o revenire la nivelul anului 2011, după căderea din 2012.

La nivel global situaţia de pe piaţă nu se îmbunătăţeţte cu mult faţă de 2012. Continuă să existe o „penurie” de vin. Potrivit estimărilor International Organization of Vine and Vine (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului) pentru echilibrarea pieţei ar ma fi nevoie de o suplimentare cu 10 milioane de hectolitri (1, 3 miliarde de sticle) a ofertei – lucru imposibil, din pricina pierderilor din recolta de struguri. Situaţia nu este deloc bună – chiar dacă în aparenţă ea i-ar favoriza pe pronducători pentru că asigura menţinerea unui nivel înalt al preţurilor – pentru că susţine o erodare a atractivităţii vinurilor ieftine-medii pe care consumatorul le poate înlocui cu alte băuturi alcoolice. Mulţi producăori aleg să vândă mai ieftin pentru a nu-şi pierde piaţa.

Surse: Decanter, Istituto di Servizi per il Mercato Agricolo e Alimentara, FranceAgrimer, Wine Institute, Rabobank, Bloomberg