Povestea de succes a profesorului care a lăsat catedra pentru a-și înființa cea mai mare plantație de brazi de Crăciun
agrointeligenta.ro
Szoboszlai Attila, un fost profesor de fizică din Sălaj, a renunțat la catedră pentru a-și înființa o plantație de brazi așa cum a văzut în Germania. Astăzi, la șapte ani după ce s-a apucat de treabă în comuna Camăr, dascălul se poate mândri că este cel mai mare furnizor de pomi de Crăciun din țară.
„În Germania am văzut prima dată, într-o zonă care semăna foarte bine cu dealurile de la noi, o cultură de brazi ornamentali”, spune Szoboszlai Attila, adăugând că imediat a luat legătura cu oameni de afaceri austrieci care aveau deja astfel de plantaţii şi i-a invitat în Sălaj, pentru a vedea cu ochii lor dacă terenul de aici ar avea potenţial pentru dezvoltarea unei astfel de culturi şi la noi.
„Am luat inclusiv probe de sol, iar pentru că rezultatele au arătat că terenul este potrivit, în 2006 am demarat afacerea. O afacere românească, în care este asociat şi un partener din Austria, şi unul din Ungaria”, punctează el.
Parteneriatul dintre cei trei a funcţionat ca pe roate. Attila a venit în afacere cu terenul luat în arendă, cu utilajele necesare (unele luate cu fonduri europene, prin FEADR), dar şi cu forţa de muncă. Partenerii din Austria şi Ungaria, care aveau deja în ţările lor plantaţii mature, au venit cu baza pentru investiţii.
„Costul plantării unui hectar de teren cu puieţi de brad s-a ridicat la 6.000 – 8.000 de euro. Bineînţeles, eu nu am avut banii aceştia, mai ales că vorbim, în total, de o investiţie în cei cinci ani scurşi până în 2011, de aproximativ 3.000.000 de euro. Am făcut aceşti bani importând, începând cu 2006, brazi de la partenerii mei, iar din vânzarea lor am finanţat investiţia în plantări”, explică el.
O afacere de familie
Cultivarea brăduţilor i-a „prins” pe toţi membrii familiei Szoboszlai. Soţia este directorul firmei şi coordonează toată activitatea, iar băiatul cel mare a urmat Facultatea de Silvicultură din Oradea, dar şi la Agronomie, în Gyongyos, Ungaria. Şi băiatul cel mic a ales acelaşi drum ca elev la Grupul Şcolar Agricol din Şimleu Silvaniei. Pe lângă faptul că a implicat întreaga familie, afacerea cu brazi ornamentali a dat de lucru şi cămăranilor, zeci de persoane din localitate fiind angajate la firma familiei Szoboszlai. „Am vrut să demonstrez că se poate realiza un business bun în agricultură şi în România. Şi, mai ales, în satul meu, pentru că mă consider un patriot local”, completează el.
Comenzi de 30.000 de brazi
La Camăr se cultivă trei specii: molidul clasic, cunoscutul brad argintiu şi bradul nordmaniana, care se caută din ce în ce mai mult pe pieţele din Europa. După o aşteptare de câţiva ani, rezultate au început să apară, 2012 fiind anul cu primii pomi de Crăciun vânduţi de la pepiniera din Camăr, iar în acest an comenzile au ajuns deja la 30.000 de brazi.
„La ora actuală avem aproximativ 380 de hectare de plantaţii cu pomi de iarnă, din care avem din prima perioadă brazi care au deja înălţimea 1,5-2 metri. De anul trecut vindem, dar anul acesta am avut comenzi mari şi multe de la supermaketurile din România la brazii cu rădăcină, la ghiveci. Aceşti brazi se cumpără pentru fi plantaţi în parcuri, în zone publice, în curţile celor care stau la casă. În acest an deja am trecut de 30.000 de brazi vânduţi la ghiveci. Din această cantitate, o parte, aproximativ 10 camioane, i-am exportat în Belgia, Olanda, Danemarca şi Ungaria. (…) Pentru brazii tradiţionali, am început să-i tăiem şi deja se lucrează la împachetarea lor. Am început să livrăm în străinătate primele transporturi. În Belgia am trimis două camioane de molizi tăiaţi. Ei ne aduc nouă brazii nordmaniana, deoarece cantitatea care se obţine la Camăr nu acoperă necesarul din România. Camioanele care duc pomi de iarnă din România, la întoarcere aduc brazi din Danemarca, Olanda, Germania, Austria, Belgia şi Ungaria. Negociem pentru a livra în Republica Moldova. Deci putem să spunem că stăm bine. Nu producem cât putem vinde. Este un lucru bun”, a concluzionat Szozoboszlai pentru Agerpres.
Sursa: Agerpres, Antidotul.ro
