Casa de Comerț Unirea a închis magazinul din București. Peste 50 de angajați, plătiți regește să facă… nimic!
Ionel Văduva -
Munca la Stat a devenit doar stat pentru angajații Casei de Comerț Unirea, o entitate bugetară unde salariul mediu este, așa cum reiese din documentele oficiale, de 6.038 de lei pe lună. Bani frumoși, plătiți lună de lună, cu carte de muncă și toate drepturile salariale achitate de stat. Ce fac cei 53 de angajați ai structurii este neclar: magazinul din București a fost închis, se pregătește închiderea și celui din Sibiu care funcționează pe avarii, cu rafturile goale.
Magazinul Casei de Comerț Unirea din București, din strada Biserica Enei, a fost închis. Nu se știe exact de când, doar ce am trecut prin fața lui și am sesizat întunericul din interior și mesajul clar de pe ușă. Am solicitat clarificări din partea Ministerului Agriculturii despre decizia de închide magazinul deschis în urmă cu un an și în care s-a făcut o investiție de 60.000 de euro. Astfel, la întrebări precum: ce se întâmplă cu angajații, mai există/continuă contractul și plata chiriei în acel spațiu sau ce se întâmplă cu magazinul din Sibiu, Ministerul Agriculturii a ales să considere întrebările ca fiind unele ”comerciale”, iar activitatea, strategia și deciziile de la Casa de Comerț Unirea ca parte a unui secret comercial, deși entitatea funcționează, integral, din bani de la bugetul de stat.
53 de angajați plătiți regește cu 3,84 milioane de lei
Milioane de lei pentru salarii, mai exact 3,84 milioane lei, sunt trecute negru pe alb în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs la Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA! Și asta în condițiile în care magazinul agroalimentar din București a fost închis nu demult. Doar unitatea din Sibiu, semi-funcțională, cu rafturile goale, mai are angajați care merg zi de zi la serviciu.
Cui nu i-ar plăcea să câștige în medie 6.038 lei lunar, de la stat, fără să facă nimic? Cu siguranță majorității celor 53 de salariați bifați în Anexa 1 a Ordinului nr. 154/1.088/2.154/2020 pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar – UNIREA S.A.”, comun ministerelor Agriculturii, Muncii și Finanțelor.
Veniturile financiare: 800 de lei!
Întrebarea de bun simț este: – pentru ce mai aprobăm un buget de venituri și cheltuieli, cu venituri de 71.648.000 lei, din care 70.848.000 lei provenite din subvenții și transferuri (tot de la stat, adică), conform prevederilor legale în vigoare și doar 800 lei venituri financiare, cheltuieli cu bunuri și servicii de 57.310.000 lei (!), 4.784.000 lei cheltuieli cu personalul, 536.000 lei plăți compensatorii aferente disponibilizării de personal (în condițiile în care prognozezi că vei renunța la doar 13 angajați), 20.879.000 lei cheltuieli de investiții și lista poate continua, dacă nu mai avem activitate? Sau, dacă avem, o trecem „la secret”?
„Nu constituie informații de interes public”
În data de 18 septembrie 2020, Agrointeligența – AGROINTEL.RO se îndrepta către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu o solicitare prin intermediul căreia încercam să aflăm pe căi oficiale dacă magazinul magazinul Casei de Comerț Unirea, deschis în București în octombrie anul trecut, în strada Biserica Enei, sectorul 1, mai este funcțional.
De asemenea, am întrebat dacă în cazul în care acest spațiu nu mai funcționează, de când s-a închis și din ce motiv, ce număr de angajați are în organigramă magazinul, ce se întâmplă cu salariații arondați acestui magazin, dacă există încă în vigoare un contract de închiriere a spațiului din strada Biserica Enei, dacă da, până la ce dată, care este/era cuantumul chiriei lunare, dacă se are în vedere relocarea magazinului, ce se va întâmpla cu dotările acestuia – frigidere, logistică etc., dacă magazinul Casei de Comerț Unirea mai funcționează la Sibiu, iar dacă răspunsul este afirmativ cu privire la funcționarea „brânzăriei de stat”, ce program are și câți angajați.
Întrebări de bun simț pentru o entitate consumatoare de zeci de milioane de lei anual.
Răspunsul, ca de cele mai multe ori, criptic, a fost acela că solicitarea noastră nu constituie (culmea!) informații de interes public în sensul dispozițiilor Legii 544/2001.
Iată și răspunsul gulerelor albe de la MADR: „Având în vedere solicitarea dvs. înregistrată la Serviciul de Presă și Relații Publice din cadrul MADR cu nr. 111155/21.09.2020, vă comunicăm următoarele:
– Nu constituie informații de interes public, în sensul dispozițiilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, conform dispozițiilor art. 12 alin. 1), lit. c), prin care ”Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor următoarele informații: ”informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii”. Întrebările din solicitarea dvs. privesc informații cu caracter comercial referitoare la:
– activitatea de zi cu zi a Casei Unirea;
– strategia de business a Casei Unirea;
– decizii de managament ale Casei Unirea.
Drept urmare, nu vă putem răspunde la niciuna dintre întrebările dvs., un eventual răspuns putând prejudicia activitatea comercială a societății sau conducând la aflarea de către competitorii Casei Unirea a unor informații ce țin strict de activitatea comercială internă a societății”.
În februarie, activitatea de la Casa Unirea nu era ”la secret”
Suntem extrem de curioși cum, dintr-o dată, totul este trecut „la secret”, în condițiile în care, miercuri, 5 februarie 2020, Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților lua foc la figurat, iar reprezentanții ministerului de resort „alimentau cu paie” acest focar.
Cu ajutorul informațiilor publicate de Gândul.ro reamintim că, la acea dată, oficialii MADR trâmbițau că producătorii agricoli români ar fi putut pierde încă un milion de euro, ca urmare a unei plăți în avans efectuată de Casa de Comerț „Unirea” unei societăți al cărui bun era gajat (n.r. – un depozit), entitate comercială cu acționariat de stat care avea termen limită până la care să achiziționeze bunul data de 31 octombrie 2019.
„Casa de Comerț «Unirea», într-un bazin viticol și nu într-un bazin legumicol, (…) a făcut o promisiune de vânzare pentru un depozit și a plătit un avans un milion de euro unei societăți al cărui bun îl avea gajat și avea termen limită până la care să-l achiziționeze – 31 octombrie 2019. În caz contrar, promisiunea de vânzare, practic avansul plătit de Casa Unirea era pierdut”, preciza la acea dată, Emil Dumitru, secretar de stat MADR, și care, de la sfârșitul lunii martie, a devenit, alături de George Scarlat, membru în Adunarea Generală a Acționarilor a S.N. ”Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” S.A.
Potrivit precizărilor făcute de Dumitru, actuala conducere a Ministerului Agriculturii nu ar avea nicio vină că până la 31 octombrie 2019, vechea conducere a instituției guvernamentale citate nu a întreprins „niște diligențe” în a îndrepta situația.
Oare acestea nu erau informații confidențiale? Sau actuala conducere decide cu de la sine putere ce anume să desecretizeze?
Și totuși, unde este milionul de euro?
Ministrul Agriculturii în exercițiu, Nechita-Adrian Oros, nu a fost de acord cu proiectul creionat de predecesorul său, Petre Daea, fapt exprimat nu o dată atât de către actualul oficial guvernamental, la înscăunarea sa, cât și de către șeful său pe linie de partid, Ludovic Orban. Oros spune că au fost nereguli la Casa de Comerț Unirea, un prejudiciu total de un milion de euro, anchetat de luni bune.
La rândul său, Daea mărturisea nu demult că societatea a funcționat conform regulilor economiei de piață. Și că dacă așa au stat lucrurile, problemele trebuiau rezolvate, iar proiectul dus mai departe.
Cei mai afectați de acest ping-pong politic sunt până la urmă micii agricultori (ce frumos tronează fotografia lui Călin Mătieș pe ușa magazinului închis din București), care sunt supărați pentru modul în care a fost gestionat acest proiect. În opinia multora dintre ei, rețeaua gândită de 80 de aprozare ar fi fost de mare ajutor, în condițiile în care nu au unde să-și comercializeze produsele.
