Fermier penalizat de traderi cu 8.000 de euro pentru neîndeplinirea condițiilor contractuale!
Ionel Văduva -Traderii nu-și asumă pierderile fermierilor! Pentru că nu a putut onora un contract pentru furnizarea a 4.000 de tone de grâu, semnat cu achizitorii de cereale în februarie 2020, două luni mai târziu, Ciprian Olteanu, fermier din comuna Unirea, județul Călărași, avea să plătească o penalizare de doi euro pentru fiecare tonă de grâu nelivrată, asupra căreia s-a convenit în instrumentul contractual semnat.
Într-o intervenție televizată, transmisă în cadrul emisiunii Viața Satului de duminică, 4 octombrie, fermierul călărășean care lucrează 3.000 ha și care deține un sistem privat de irigații, s-a plâns că traderii nu înțeleg situația dezastruoasă cu care producătorii agricoli autohtoni s-au confruntat în anul agricol 2019-2020 și nu doresc să participe la pierderile înregistrate de aceștia.
Este deja cunoscut faptul că în anumite modele de instrumente contractuale, tip forward și futures la cereale, este stipulat că fermierul nu-l poate acționa în instanță pe cosemnatarul contractului, în situații de forță majoră, cum este și cazul calamitării culturilor agricole din cauza secetei, pentru neîndeplinirea condițiilor asupra cărora s-a convenit. De aici, vestitele penalizări.
„Întâmpinăm probleme la onorarea contractelor. (…) Din dorința de a prinde un preț cât mai bun, încercăm să urmărim bursa și să încheiem contracte înaintea perioadei de recoltat. În schimb, anul acesta ne-am lovit de producții foarte slabe. Nu putem onora contractele și acum ne lovim și de neînțelegerea cumpărătorilor. De cele mai multe ori vorbim de mari traderi. Aceștia aplică penalități, ca ei, bineînțeles, să nu participe la pierderea fermierului. (…) Prin contract, noi, ca fermieri, ne asumăm că ducem la bun sfârșit contractul, indiferent de calamități, secetă, fenomene meteo extreme, indiferent de orice fenomen meteo, noi trebuie să ducem la bun sfârșit contractul. Altfel, suntem penalizați. La contractul de grâu pe care l-am încheiat în februarie, este vorba de 4.000 de tone de grâu, în momentul în care am observat că, în această cultură a grâului, nu mai promite nimic, respectiv sfârșitul lunii aprilie, am contactat traderul și l-am anunțat că nu putem onora contractul. La momentul respectiv am plătit o penalizare de doi euro per tonă contractată, ca să închidem contractul fără alte penalizări”, a mărturisit cu amărăciune în glas producătorul agricol.
Porumbul irigat, colacul de salvare
După eforturi semnificative, care au inclus întoarcerea a 300 ha însămânțate cu grâu și semănatul de porumb, și acesta uscat însă prematur, doar culturile care au avut parte de apă din irigații în ferma lui Olteanu au dat randamente în sezonul 2019-2020.
Fermierul călărășean a mai precizat că o cantitate de porumb a fost recoltată și exportată, media obținută pe solele neirigate, unde culesul a avut loc deja, fiind de 3.700-3.800 kilograme boabe la hectar.
Marea speranță de salvare pentru Olteanu vine tocmai de la solele de porumb cu sisteme de irigații funcționale, acolo unde media atinge și 10.000-11.000 kilograme boabe la hectar.
„Din păcate, n-am reușit să obținem decât undeva la 3.800 de kilograme pe hectar. Acesta a fost anul. Condițiile atmosferice au fost neprielnice. Am avut secetă atmosferică, secetă pedologică. Toți factorii climatici care ar fi trebuit să ducă la o creștere creștere a producției sau măcar la menținerea producției pe care noi o preconizam, au făcut exact inversul și am ajuns la acest rezultat de 3.700-3.800 kilograme porumb boabe. (…) La porumb nu ne-am mai avântat atât de mult. Producția este ceva, dar nu este suficientă. Avem zona irigată pe care, totuși, ne bazăm, și de unde, sperăm, vom putea onora contractul pe care îl avem. (…) Am înregistrat însă calamitate inclusiv aici, dar este suficient cât să genereze profit. (…) Suntem departe de a scoate cheltuiala, dar ținem fruntea sus. Mergem mai departe”, a mai declarat Ciprian Olteanu.
Evapotranspirație de șapte-opt litri de apă pe metrul pătrat, „în perioadele de foc”!
Chiar dacă sistemul de irigații din ferma călărășeană este unul performant, perioada de revenire cu irigațiile a fost mare, la șapte-opt zile cu 35 de litri pe metrul pătrat. Chiar și așa, mai mărturisește fermierul, acesta nu a reușit să facem față, având în vedere „condițiile atmosferice foarte crunte”.
„Am montat un senzor pe una dintre stațiile meteo pe care le avem și care măsoară nivelul de evapotranspirație. Vă pot spune că, în perioadele de foc, am avut undeva la șapte-opt litri pe zi, numai din evapotranspirație. Indiferent cât ne-am fi dorit, nu am putut face față. (…) Zilele trecute au fost echipele care constată calamitatea, din partea statului, din partea Direcției Agricole, și au constatat calamități inclusiv la zonele irigate. (…) Am ridicat problema către dumnealor (n.r. – că are culturi irigate), au intrat, au văzut probleme la porumb, la polenizare (…), dar și dumnealor au constatat faptul că plantele, acum, s-au uscat prematur. (…) Este o calamitate care a fost observată, notată și raportată de organele statului”, a afirmat în context producătorul agricol călărășean.
Nu în ultimul rând, Ciprian Olteanu a spus că, anul acesta, matematica afacerii sale nu va fi pe plus, ci pe minus, din păcate. „Analizând toate culturile, și cu zonă irigată, fără zonă irigată, chiar dacă avem culturile acestea speciale, sfecla roșie, pe care nu o întâlnești peste tot, nu reușim să înregistrăm profit anul acesta”, a conchis fermierul.
În 2020, recolta de grâu a fost diminuată aproape la jumătate, la 5,4 milioane de tone, iar fermierii aşteaptă o scădere şi la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, principalele recolte ale României. Pentru pierderile la culturile de toamnă, agricultorii au primit compensații în formă de despăgubiri de secetă achitate în această toamnă prin Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, în cuantum total de circa 850 de milioane de euro.
Anul trecut, producţia locală de cereale a fost de 29,5 milioane de tone de cereale, potrivit datelor de la INS.