Ferma de păsări pășunate: Afacerea unei familii care crește găinile la sol, direct pe iarba proaspătă!
Ramona Dascălu -
Ferma de păsări pășunate a fost ideea de afacere la țară pentru care au optat doi tineri care au lăsat orașul pentru un trai altfel, în mediul rural! Pentru Cosmina și Șerban Dinu din județul Brașov, creșterea la sol a găinilor pentru carne s-a dovedit o soluție pentru a avea o viață mai liniștită, o sursă de venit, dar și satisfacția că pun pe piață o carne de pasăre crescută aproape de natură.
La scurt timp de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, Cosmina și Șerban Dinu, părinții a doi copii, au decis că cel mai bine pentru întreaga familie ar fi să se mute pe timpul verii la țară și să pună bazele unei ferme de păsări crescute la sol. Acum, după câteva luni și în jur de 10.000 de euro investiți, sunt mândri de decizia pe care au luat-o și se pot lăuda cu o fermă de păsări pășunate, dar și cu reușita deschiderii unui mic centru de sacrificare, unde păsările sunt pregătite și ambalate pentru a ajunge direct la consumatorul final.
Pandemia de coronavirus i-a determinat pe cei doi tineri să se apuce de crescut păsări
Părinții unei fetițe și a unui băiețel, Cosmina și Șerban Dinu au căzut de acord în primăvară că este vremea unei schimbări. Fără să stea prea mult pe gânduri, aceștia au renunțat la o afacere pe care o aveau în consultanță și IT și au plecat la părinți, la țară, în județul Buzău, unde aveau să pună în practică un proiect în domeniul agriculturii, domeniu cu care până la acel moment au avut de-aface doar tangențial.
”Ideea să înființăm o fermă de păsări ne-a venit în primăvară, odată cu pandemia. La început, am făcut cercetare online și am găsit un curs al unui fermier englez, Richard Perkins, care s-a mutat în Suedia și în urmă cu 6 ani a pus bazele unei astfel de ferme, de la zero, și a documentat absolut tot pe Youtube, a scris și o carte, iar în cursul online prezenta mai detaliat ce era în carte. Acest curs pentru noi a fost mai mult decât un model, a fost un curs de business și o garanție că noi, fără niciun fel de experiență în agricultură, putem să începem și să ducem la bun sfârșit ceva. Noi suntem antreprenori, avem o afacere în domeniul ospitalității, însă am renunțat la cealaltă afacere pe care o aveam, pe partea de consultanță IT, am sistat-o. Soția mea a urmat un master în Dezvoltare Durabilă și a făcut consultanță pentru micii producători în mai multe proiecte, inclusiv la nivel european, și părinții ei sunt fermieri, au o fermă, axată pe cultură mare, pe cereale, în județul Buzău, unde mergeam tot timpul, dar în vizită, până când în pandemie ne-a venit această idee. Noi stăteam la apartament în Brașov, iar la două luni după ce a început pandemia, am hotărât să ne mutăm pe timpul verii la Buzău, la ferma socrilor. Și oarecum atunci am luat decizia de a deschide ferma de păsări”, ne-a declarat telefonic Șerban Dinu.
Au pus bazele unei ferme de găini pășunate
Adepții unei agriculturi regenerative, în luna iunie, cei doi tineri au pus bazele unei microferme de păsări pășunate în satul Bentu, comuna Gălbinași, din județul Buzău, acolo unde părinții Cosminei Dinu se ocupă de ani buni cu cultura mare.
”Soacra mea creștea și ea pui în sistem gospodăresc și cumva am simțit că toate elementele se leagă, că dacă vom încerca vom avea șanse să reușim. Părinții ne-au încurajat și ne-au ajutat punându-ne la dispoziție un spațiu de 40 de metri, unde am făcut mini-hală de creștere a puilor. Am avut nevoie de instalator, de electrician, am avut, datorită socrului, sculele necesare ca să construim totul de la zero. Deci, punctul de lucru noi îl avem la Buzău, aici facem producția”, a spus Șerban Dinu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Elementul esențial care deosebește o fermă de pui crescuți în sistem convențional de o fermă de păsări pășunate este reprezentat de faptul că în cel de-al doilea caz, păsările stau în adăposturi mobile, care sunt mutate zilnic pe o nouă suprafață de iarbă sau lucernă.
”Inițial, am pornit cu creșterea puilor, că noi luăm pui de o zi, clasicul pui de carne Ross 308, pe care îi ținem 21 de zile în hala de creștere. După 21 de zile, puii sunt scoși afară în adăposturile mobile pe care noi le-am construit. Mutăm adăposturile zilnic, astfel încât puii să aibă acces la iarbă proaspătă și la insectele și organismele care vin la pachet cu nouă bucată de iarbă, de pășune nouă. Aceste adăposturi sunt construite în așa fel încât puii să fie protejați de căldură, de vânt, de ploaie, au adăpători și hrănitori”, a declarat Cosmina Dinu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Modelul de creștere a păsărilor pe care brașovenii l-au transpus în ferma lor este unul foarte cunoscut atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Vestul Europei.
”Este un model perfecționat de 40 de ani, destul de popular în Statele Unite și în țările vestice, nu l-am inventat noi, ci doar l-am adus din afară pentru că am văzut că funcționează și nouă ne-a plăcut foarte mult faptul că îmbină foarte bine bunăstarea animală cu creșterea etică. Sunt studii științifice în Statele Unite care arată că produsul final are aporturi crescute de vitamine, este o carne mai bună și mai gustoasă. În acest sistem, pasărea este crescută cât mai apropiat de natural. Când te gândești cum ai putea să crești în mod natural o pasăre, primul gând care îți vine în minte este că i-ai da drumul să crească liber, dar este o problemă pentru că în primul rând riști să fie mâncată de prădători, și în al doilea rând, dacă sunt lăsate în aceeași bătătură, cum se întâmplă în sistemul gospodăresc, din cauza acidității găinațului nu va mai exista niciun fir de iarbă. Pe de-o parte, ai beneficiile că pasărea se mișcă, are aer, acces la soare, dar nu are așternut curat, nu are acces la pășune, la insecte, la partea de dietă, care face diferența. Noi, dacă le mutăm zilnic, au așternutul curat tot timpul, iar dejecțiile din urma lor nu mai sunt o problemă. Ideea este ca pasările să nu calce mai mult de o dată pe an în același loc, noi așa am preluat modelul. Există o formulă de calcul, în funcție de suprafața adăpostului și de zilele de când ies afară și până se sacrifică, se fac niște calcule”, dezvăluie antreprenorul brașovean.
Păsările sunt ținute în adăposturile mobile de la 21 de zile până la sacrificare
Într-un adăpost mobil de 12 metri pătrați sunt ținuți 75 de pui, aceasta fiind densitatea optimă. ”Puii stau în aceste adăposturi de la 21 de zile până la sacrificare, doar că în fiecare zi adăpostul este mutat pe o suprafață nouă. Într-un adăpost care are 12 metri pătrați ținem 75 de pui, aceasta este densitatea optimă. De obicei, puii sunt ținuți în aceste adăposturi până la 71 de zile, dar cei mari sunt sacrificați mai repede, începând de la 56 de zile. În general, din ce am avut până acum, media greutății păsărilor sacrificate a fost în jur de 2,5 kilograme, dar am avut și exemplare de 3,6 kilograme sau de doar 2 kilograme. La uniformitate încă lucrăm”, a declarat Șerban Dinu.
Puii în sistem de pășunat se cresc numai din martie până în noiembrie
Anul acesta, dat fiind că a fost un an de test, tinerii antreprenori au crescut 500 de pui, dar spun că anul viitor au de gând să ajungă la 5.000 de pui crescuți și sacrificați.
”Noi anul acesta am făcut un test și am crescut 500 de păsări în patru serii. Acum suntem la a patra și ultima serie pe anul acesta pentru că acest sistem este sezonier, doar din luna martie până în noiembrie. În boxele de creștere, unde sunt ținuți în primele 21 de zile, este recomandat să nu se treacă de 250 de pui din considerente de bunăstare animală și de reducere a stresului. Deci, acest sistem nu încurajează ca pasările să fie ținute într-o hală mare, ci să fie împărțite în boxe mai mici. În ceea ce privește hrana, puii sunt hrăniți cu cereale, grâu, porumb, și doar în prima fază de creștere apelăm și la furaje naturale pentru că au nevoie de proteină mai multă”, a dezvăluit Șerban Dinu.
Pentru anul viitor, tinerii antreprenori au planuri mari. ”Ne propunem ca anul viitor să creștem și să vindem până la 5.000 de păsări. Sezonul va începe în luna martie, când vom cumpăra puii de o zi, și probabil prima vânzare va avea loc la începutul lunii mai, după care vom continua săptămână de săptămână și cu sacrificări și cu livrări. O parte însă ne dorim să rămână pentru iarnă, vom vedea exact cum ne vom organiza pe partea aceasta. De asemenea, ne-am propus să mai facem niște lucrări la partea de pășune și să însămânțăm cu niște ierburi de pășune suprafețele pe care vor sta puii afară. Anul acesta am testat în lucernieră și în iarbă normală. Noi estimăm însă că avem nevoie cam de două hectare și jumătate pentru la anul, ca să nu treacă puii de două ori prin același loc”, a spus Cosmina Dinu.
Puii sunt sacrificați în propriul centru de sacrificare de doar 20 de metri pătrați
Cei doi antreprenori brașoveni au dorit să facă treaba până la capăt, așa că pe măsură ce puii creșteau, s-au apucat să deschidă și un centru de sacrificare, de unde păsările să plece către destinația finală, și anume către consumator.
”În centrul de sacrificare facem totul singuri de la A la Z. A fost destul de greu pentru că legea este pe alocuri neclară și interpretabilă și a fost mult mai multă muncă de cât ne așteptam la început, și mă refer aici la legislație, la toate avizele pe care a trebuit să le obținem. Într-un final însă, în parteneriat cu DSVSA Buzău, am găsit o soluție prin care să deschidem acest mic centru de sacrificare. Cred că este cel mai mic centru de sacrificare făcut până acum în Europa, și când spunem acest lucru ne referim la suprafață deoarece majoritatea au spații mult mai mari și investiții considerabile pe când noi am vrut să arătăm că se poate face un astfel de centru și cu un buget foarte redus. Pentru că acest lucru să fie posibil, am refolosit și reciclat și am făcut multe lucruri din forțe proprii. Spațiul în care ne desfășurăm activitatea are mai puțin de 20 de metri pătrați. Este împărțit în zonă murdară, zonă curată și fluxul tehnologic pentru abatorizare păsări. Noi suntem un producător persoană fizică cu atestat de producător și facem lucrul acesta în familie, nu avem angajați. Eu sunt cel care sacrifică și eviscerează păsările”, a dezvăluit Șerban Dinu.
Investiția în ferma de păsări pășunate – până în 10.000 de euro
Tot procesul, de la sacrificare și ambalare, se realizează manual de către cei doi soți. ”Totul se procesează manual, ceea ce pentru noi este și o bucurie și o mândrie pentru că tratamentul aplicat păsărilor este cu totul altul decât cel aplicat de o linie automatizată și mecanizată. Stresul este mult mai redus. În primul rând, păsările trebuie asomate, după care se sângerează și intră în zona murdară, la partea de opărire, după care intră în deplumator, iar apoi merg pe masa de eviscerare, unde se scot viscerele, se elimină capul și picioarele, se separă organele comestibile, iar la final ajung la o stație de quality control, adică la soția mea, care le spală și are grijă să fie vandabile. Calitatea carcaselor o împărțim în trei: cele care sunt perfect bune, inclusiv pentru restaurante, cele cu mici defecte, cu o aripă ruptă, și cele cu un defect major cum ar fi probleme la ficat sau la organele interne, care sunt și eliminate. Putem să procesăm până la 225 de păsări pe săptămână, cel puțin asta ne propunem pentru anul viitor. Am investit undeva între 8.000-10.000 de euro, cu tot cu adăposturi, pui și centru de sacrificare”.
Cei doi soți vând puii în sistem REKO, prin intermediul Facebook
Dacă în ceea ce privește creșterea păsărilor, tinerii antreprenori au implementat un sistem nou, nemaivăzut la noi în țară, nici la capitolul vânzare cei doi soți nu s-au lăsat mai prejos și au pus în practică un model finlandez, care are la bază rețeaua de socializare Facebook, ca mijloc de comunicare între producător și consumator.
”De dinainte aveam niște idei de a face o intermediere între micul producător și consumator, unde vedeam o problemă și găsisem mai multe modele europene care funcționau și pe care voiam să le aducem și la noi în țară. Am apucat deci să ne punem în practică și această idee inițială de a aduce un model între micul producător și consumatorul final, care se cheamă REKO, înseamnă consum echitabil și este un model din Finlanda, care are la bază intermedierea dintre micul producător și consumator prin Facebook, ca și platformă de comunicare. Deci, noi vindem puii crescuți în ferma noastră pe Facebook, dar nu în modul acela clasic, ci există un sistem cu niște reguli, mai exact este vorba despre un grup în care invităm și alți producători să ni se alăture, am făcut o mică cooperativă, dacă o putem numi așa, deși nu are nicio formă legală. Fiecare este liber să vină și să plece când vrea și am invitat consumatori, iar o dată pe săptămână sau periodic lansăm un eveniment în care fiecare producător lansează detalii despre procesul lui de fabricație și produsele pe care le are la vânzare la momentul respectiv, iar consumatorii răspund în comentarii strict cu cantitatea și produsul dorit. Grupul se numește Comenzi Comune REKO Brașov, unde au acces doar consumatorii din Brașov. De asemenea, am pus bazele unui grup și la București, dar acolo mai puțin, noi fiind brașoveni ne-a fost mai ușor să stabilim o legătură cu consumatorii de acolo”, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Șerban Dinu.
Prin intermediul acestui grup, oamenii își pot achiziționa pe lângă puii produși de soții Dinu, și alte produse de la alți producători.
”În acest grup vând și alți producători, și așa am și preluat sistemul, cu cât gama este mai largă, cu atât este mai avantajos pentru toată lumea. Sunt multiple avantaje pentru micul producător, care nu mai trebuie să-și ia stand în piață, să se încarce cu marfă fără să știe cât va vinde, să ofere mostre. La Brașov, ni s-au alăturat nouă o fabrică de lactate și o păstrăvărie. În politica grupului avem specificat că dacă apar mai multe persoane care vând același produs, ne rezervăm dreptul să limităm. Căutăm să avem o varietate și de asemenea, susținem deschiderea unor noi grupuri REKO întrucât într-un oraș cu 200.000-300.000 de locuitori, cum este Brașov, este loc pentru toată lumea, cu atât mai mult în București”, a mai spus bărbatul.
Un kilogram de carne de pui din ferma de păsări pășunate costă 35 de lei
Plata comenzii se face în avans întrucât produsul este unul perisabil, iar în momentul întâlnirii dintre producător și consumator se predă doar marfa.
”Pentru ca un mic producător, cu un minim de investiție să poată să producă și să fie profitabil singura variantă este să vândă direct către consumator, fără comisioane, fără intermediari și așa își păstrează tot profitul. Noi vindem kilogramul de carne de pui cu 35 de lei, iar anul viitor vom păstra același preț pentru clienții fideli, pentru cei care se vor abona, pentru că avem în plan să dăm drumul și la un sistem de abonament, iar pentru ceilalți va mai crește puțin prețul. Am primit foarte multe feedback-uri bune de la cei care au testat produsul, avem familii care după ce au gustat puiul nostru, au făcut comenzi de 15-25 de pui. Avem și cazuri de oameni care nu au mai mâncat carne de pui de ani de zile și au reînceput cu puiul nostru. Lucrăm cu plata în avans pentru că produsul este foarte perisabil și nu putem să ținem stocuri. În momentul când avem avansul plătit, confirmăm comanda și livrăm în momentul întâlnirii împreună cu ceilalți producători. Deci, consumatorul vine la întâlnire și de acolo preia ce a comandat de la fiecare producător. Livrarea comenzii se face într-un punct, o parcare, un parc, un loc unde pot oamenii să parcheze. Noi, producătorii, ajungem acolo, ne deschidem portbagajele și vin clienții, le predăm produsele, discutăm, ne cunoaștem. Tranzacțiile au avut deja loc înainte, oamenii doar vin să-și ridice ce au comandat. Este ca o întâlnire, totul fiind bazat pe eficiență și simplitate. Noi la acest moment alternăm, livrăm într-o săptămână la Brașov, într-o săptămână la București. Până acum am livrat refrigerat și o să mai livrăm încă două săptămâni așa, după care închidem producția și vom livra congelat, dacă va mai rămâne. Anul viitor o să încercăm să congelăm o cantitate mai mare ca să avem să livrăm pe tot parcursul anului”, a dezvăluit Cosmina Dinu.
Unul dintre clienții fermei de pui din județul Buzău este chiar un restaurant din centrul Brașovului.
”Noi am pornit și o colaborare cu o băcănie restaurant din centrul orașului Brașov, doar că relația este aceeași pe care o avem cu orice client. Adică livrăm pui către ei în baza comenzii lor. Noi credem în sistemul acesta foarte mult pentru că practic crește o comunitate și crește și conștiința aceasta de a susține producția locală și de a ne susține unii pe alții. Chiar de la consumatori am primit recomandări de alți producători, se creează niște oportunități. Ca și producător ești liber să participi la aceste sesiuni când vrei, deci nu ești obligat să vii într-o săptămână dacă nu poți. Nu se plătește niciun fel de taxă. Noi sperăm ca acest grup să funcționeze și fără noi, acum pe lunile acestea de iarnă, cât noi nu o să mai fim”, a mai declarat tânăra antreprenoare.
Pe viitor, soții Dinu vor să-și deschidă un punct de lucru și la Brașov
În ceea ce privește planurile de viitor, soții Dinu au de gând ca în 2021 să crească și să sacrifice un număr de 5.000 de pui în ferma lor din județul Buzău.
”Ne propunem ca anul viitor să creștem și să vindem până la 5.000 de păsări. De asemenea, vrem să ne facem propriile furaje, avem un proiect mai amplu în plan, dar încă este în discuție”, a spus Șerban Dinu.
Nici planurile pe termen mediu și lung nu lipsesc însă. ”Momentan, anul acesta am locuit jumătate din timp la Brașov, jumătate la Buzău, la fermă, același lucru probabil că se va întâmpla și anul viitor. Avem în plan însă să dăm drumul la un punct de lucru și la Brașov, dar poate peste doi ani de zile, întrucât anul viitor ne concentrăm forțele la ferma din județul Buzău”, a dezvăluit Cosmina Dinu.
