Misterul cazematelor din ogoare. Pentru ce erau folosite în perioada comunistă!
Daniel Befu -
”Make love, not war”, concept hippie puternic impregnat în mentalul colectiv, născut de contracultura ce se răspândea în SUA anilor ’60, a avut un corespondent trăit discret, nu declarat, dincolo de cortina de fier, în IAS-urile și CAP-urile din era socialistă. E vorba de cazematele construite de armată în prima parte a celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, din temerea comuniștilor de o prezumată invazie. Cu pereți de 1 metru din beton armat, aceste cuiburi militare au ajuns cuibușoare de amor pentru unii angajați din sistemul agricol al vremii. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a surprins în toată splendoarea lor câteva astfel de cazemate, după ce acestea au fost curățate de vegetația care le acoperea, de către Agro Nevada Tim SRL, unul dintre cei mai mari cultivatori din județul Timiș.
Lucian Vișan, directorul tehnic al Agro Nevada Tim SRL, a luat decizia de a ”scoate la lumină” cazematele cufundate în uitare în cadrul unei acțiuni de eliminare a tufișurilor din proximitatea cazematelor, care din cauza extinderii agresive, ajunseseră să afecteze lucrul eficient al unor porțiuni de sole.
”Era mult mărăciniș deja. Luase din terenul arabil foarte mult, câteva zeci de metri. Sunt de mai multe feluri și cazematele astea. Unele sunt cazemate pentru artilerie, altele sunt cazemate spital, care au ele diametrul destul de mare, iar mărăcinișurile care au crescut pe lângă ele le-au făcut mari de tot. Unele insule de mărăciniș aveau, dacă ar fi să le estimez suprafața, cât jumătate de teren de fotbal. La Voiteg am curățat în jur de 10 cazemtate, răsfirate pe o parcelă de 90 ha, dar mai sunt. Aceste cazemate s-au construit în războiul nostru rece cu Iugoslavia, pe vremea lui Tito, în anii 50, prin anii ‘51-’52, cam așa. Toate sunt îndreptate înspre Iugoslavia, că noi trebuia să ne batem cu sârbii pe vremea lui «Tito, trădătorul, care și-a înșelat poporul». Așa spuneau comuniștii despre liderul iugoslav, fiindcă începuse să se dea cu capitaliștii. Pe tot teritoriul comunelor dinspre Serbia sunt astfel de cazemate. Îmi amintesc de când am lucrat la fostul IAS că erau foarte multe astfel de cazemate, de ordinul zecilor. Eu am lucrat la IAS Voiteni. Ele se află pe hărțile militare. Au încercat să caute niște italieni pe la Gătaia, să le scoată afară din pământ, dar li s-a spus: «Nu-s pentru voi astea, stați liniștiți!». Nimeni nu are voie să le demoleze. S-au păstrat în stare bună. Au ziduri de 1 metru lățime. Sunt construcții serioase, nu sunt o glumă de construcții”, ne-a declarat agronomul.
Am încercat fără succes să aflăm oficial istoria acestor cazemate atât de la Academia Tehnica Militara Ferdinand I, care însă ne-a comunicat că nu deține date despre ele, cât și la Statul Major al Forțelor Terestre, care ne-a comunicat că ”aceste lucrări de fortificații sunt dispuse pe terenurile administrate de către primăriile care au în gestiune suprafețele de teren pe care acestea se găsesc și parte dintre ele sunt pe terenuri proprietate private”.
Primăria este proprietarul construcțiilor, terenul este al ADS
Așa că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a contactat și primăria comunei Voiteg, pe raza căruia se află unul din pâlcurile de cazemate, pentru a afla statutul lor juridic actual. Lămuririle le-am primit de la Angela Ciobanu, reprezentanta registrului agricol al comunei Voiteg.
”Proprietar este primăria, printr-un acord de acum 7-8-10 ani, nu mai știu exact, pentru că atunci aveam un alt domn secretar și țin minte că printr-o simplă adresă, pur și simplu, ni le-a și plasat nouă. Nu putem face nimic cu ele. Sunt niște bătăi de cap. Ni le-a dat: «nu mai sunt ale noastre, sunt ale voastre. Spălați-vă pe cap cu ele!». Terenul de sub ele este al ADS-ului. Nu știu câte avem. Cred că, grosso-modo, avem vreo 36 de astfel de cazemate. Noi nu le-am băgat pe inventar și niciodată n-am avut curiozitatea să le număr, ca să știm. Cazematele s-au făcut după război, cred că prin anii ‘60, după ce trupele sovietice au invadat Ungaria, pentru că s-a considerat că dacă vom fi invadați de trupe iugoslave, de Tito, să ne putem apăra. Și atunci sunt construite pe drumurile principale, de obicei pe drumul ăsta E70, dar încep de la graniță până pe la Șag-Jebel. Este o investiție a statului care nu mai interesează pe nimeni. Acum numai încurcă, vă spun drept. Vă spun și de ce. Eu am deja o vârstă și am trăit și perioada lui tata Lae. Pe vremea respectivă, societățile, fie IAS-uri, fie CAP-uri, care utilizau terenul și aveau pe terenul lor pe care-l exploatau, aceste cazemate, făceau curățenie atât în ele, cât și în jurul lor, iar Armata venea și ne contabiliza întotdeauna. După revoluție încoace, de când terenurile de lângă au fost date proprietarilor, nimeni nu s-a mai agitat să facă curățenie pe ele. Țin minte că atunci când lucram la IAS, aveam iarna ca obiectiv și plan de făcut, de curățat cazemate. Aveam și un borderou de pontaj, câți metri pătrați a curățat, ca să-i dai banii omului. Ca povești inedite legate de aceste cazemate, în ele făceau dragoste din când în când X și Y care vroiau să se ascundă de lume. Ca stare actuală, nu sunt dărăpănate, că sunt atât de bine construite, de nu le poți sparge cu nimic. Noi acum am avut niște probleme. O societate comercială a făcut curățenie în jurul lor și le-a decopertat, practic de stratul vegetal acumulat în timp. A curățat toată vegetația și a ieșit un circ cu vânătorii, că strică habitatul fazanilor și al iepurilor. Dar vegetația necurățată de 30 de ani a făcut ca în loc de 10 ari, cât a fost suprafața inițială a terenului aferent unei cazemate, să crească la 30-40 de ari. Și atunci APIA i-a sancționat pe cultivatori de i-a rupt. Și fermierii, cel puțin o parte dintre ei, au făcut curățenie, iar acum cazematele se văd foarte frumos”, ne-a precizat Angela Ciobanu de la primăria Voiteg.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a apelat la ajutorul unei surse cu background în domeniul militar, pentru a face lumină în privința istoricului acestor cazemate. Explicația neoficială primită este că salba de fortificații a fost construită urmare a rupturii dintre Stalin și generalul Iosip Broz Tito.
”Aveau un rol defensiv în fața unei posibile agresiuni dinspre Serbia. După, când s-au normalizat relațiile, cazematele nu și-au mai avut rostul. Nu le-a avut nimeni în evidență. Nu au fost niciodată ale Armatei. Nimeni nu s-a gândit la asta când au fost construite. Înainte tot terenul era al statului. Erau CAP-uri, IAS-uri. Nu-și punea nimeni problema terenului. S-ar putea să fie o evidență, pe la «Direcția Domenii și Infrastructuri» a MAPN, rămasă de pe vremea aia. Practic sunt neoperabile la ora asta, dacă ar fi nevoie de ele. Costa să fie întreținute. Nu le-a păzit nimeni. Nu mai au ușile. Erau uși metalice blindate. Cochiliile de beton mai sunt, dar au crescut pe ele buruieni”, ne-a declarat interlocutorul avizat.
