• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Clona, clona clonei – oare ce mai e natural din ce avem pe masă?

    agrointeligenta.ro

    Cât de naturală este hrana noastră cea de toate zilele? Ei bine, știm că nimic aproape nu mai are naturalețea pe care o avea cândva. Ne-am împăcat cu gândul că laptele nu mai laptele de odinioară, că nimic aproape nu mai e ca altădată. Dar până unde se poate merge cu această îndepărtare de la natura a hranei noastre.

    Până acum ne gândeam, când vorbeam despre lipsa de naturalețe a hranei noastre – la hormoni de creștere, la rase create in laborator – chiar și la cai transformați in vaci. Dar la clone, este ceva nou.

    Nu trebuie să ne mire deloc atenția acordată de Parlamentul European pentru reglementarea strictă a domeniului alimentar, mai ales sub aspectul “originii” hranei noastre – știința poate pune la dispoziția industriei agro-alimentare tot mai multă materie primă produsă în laborator.

    La începutul acestei săptămâni, Parlamentul European a fost scena unei furtunoase și sinuoase dezbateri cu privire la accesul pe piața blocului celor douăzeci și opt de state membre a materiei prime și a produselor provenite de la animale clonate.

    Înainte de orice, trebuie spus că, Uniunea Europeană are nevoie de o legislație adusă la zi în această privința – ultimele norme ce reglementează domeniul datează din 1997 – an care chiar dacă poate să pară unora foarte apropiat, în acest domeniu în care s-au făcut pași foarte rapizi înseamnă o “era glaciară”.

    Comisia a propus interzicerea clonării în fermele din Uniunea Europeană dar și a importurilor de animale sau a produselor alimentare obținute de la acestea.  Propuneri, pe care, însă, unii membrii ai Parlamentului European le-au găsit nemulțumitoare, chiar revoltătoare. Motivele ar fi mai multe – în primul rând, nu se vorbește nimic de generațiile succesive, în al doilea rând, nu rezultă o obligativitate de a informa cumpărătorul prin mențiunea de pe etichetă.

    Clonele animale sunt copii create prin transfer de material genetic într-un ovul implantat într-o mama surogat, care va duce sarcina la bun sfârșit dând naștere clonei. Rata de success a acestei proceduri este între 6% și 15% pentru vite și de 6% pentru porci (vezi EFSA Journal 2012;10(7):2794 [42 pp.]) – nu ar fi o rata de success care să promită prea multă eficiență la nivelul exploatării industriale, fiind mult sub cea deținută de reproducerea naturală.

    Statele Unite, Canada, Brazilia, Australia, Argentina și Japonia au confirmat că pe teritoriul lor au loc clonări de animale, fără a menționa însă și la ce scară are loc acest lucru.

    Citeste mai mult aici  (EFSA Journal 2012;10(7):2794)


    Te-ar mai putea interesa

    Se mai fac plăți din subvenții după termenul de 30 iunie? Răspunsul șefului APIA pentru fermieri! Top 10 cele mai mari ferme din România după suprafața declarată la APIA în acest an Criză în oierit. Controalele în ferme au scos la iveală o situație fără precedent Mazărea de toamnă – o cultură bănoasă: peste 5,5 t/ha și prețuri de până la 1,2 lei/kg Piața cerealelor, la zi. Grâul a intrat în recoltare cu frâna trasă, rapița profită de valul de căldură

    Ultimele știri

    Lege în vigoare de astăzi: tahograf obligatoriu pe dubițele care fac acest tip de transport! Apicultorii ne-au întrebat despre subvenția de 15 euro/familia de albine. Când se depun cererile Bilanțul plăților APIA la 30 iunie, anunțat de ministrul Tanczos: 696.145 de fermieri autorizați cu 1,924 miliarde de euro APIA la termenul limită pentru plata subvențiilor: 99,97% nivel de autorizare. Pintea: Rambursarea sumelor este asigurată! Programul Bazna și Mangalița continuă și în 2026. Cât vor primi crescătorii