Fermă ”blindată” în fața secetei: Am redus suprafața cu grâu, la porumb și floare am comandat hibrizi timpurii și semitimpurii!

Anul agricol trecut a lăsat urme adânci în finanțele fermelor din România. Toamna nu a adus nici ea condițiile la care agricultorii sperau ca să poată privi viitorul cu speranță. Deficitul de precipitații i-a determinat de producătorii agricoli să se ”blindeze” în fața secetei cu toate ”armele”: echipamente de irigații, adaptarea planului de culturi și alegerea unor hibrizi timpurii și semitimpurii la culturile de primăvară.

Vremurile sunt grele pentru agricultorii din România care pe lângă problemele aduse de secetă, au de furcă și cu problemele funciare. Fermierii au nevoie de legea arendei – susține Nina Gheorghiță, o agricultoare din județul Brăila, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin intermediul căreia le transmite guvernanților că fermierii români au nevoie de această legislație prin care își pot securiza suprafața agricolă un anumit număr de ani, mai ales în condițiile actuale în care și anul agricol care tocmai a început este pus semnul întrebării în zona Bărăganului, din cauza secetei care persistă.

Început de an agricol dificil pentru fermierii din Bărăgan

Nina Gheorghiță de la ferma Triagroexim spune că, în zona Băraganului, anul agricol care tocmai a început are un start mai prost și decât anul trecut, lucru care ar trebui să le dea de gândit celor de la putere, care ar trebui să înțeleagă că fermierii români au nevoie să știe că suprafața agricolă pe care o au în arendă și o lucrează va fi securizată pentru o perioadă mai lungă de timp și nu doar pentru un an de zile, cum este în prezent.

”Seceta nu vrea să ne părăsească! Din păcate, anul agricol 2020/2021 a debutat, pentru zona Băraganului, zona mea, și nu numai, mai prost decât anul trecut. Luna noiembrie se va încheia cu o medie a precipitațiilor sub nivelul normal al zonei. Este foarte clar că trebuie să ne pregătim pentru secetă. Sper ca și guvernanții, să privească această hartă, și să se grăbească, măcar, cu legea arendei. Avem nevoie de această lege. Fermierii au nevoie să știe că au suprafața securizată pentru un număr de ani. Personal, cred că ar fi corect minim 10 ani la neirigat și 15 ani la irigat. Există o lege la Comisia de agricultură, care, după spusele domnului deputat Stănescu, ar avea avizele juridice. Legea are o durată de arendare de 7 ani. Nu este ceea ce mi-aș dori eu, dar este ceva față de momentul actual, adică arendare pe un an. Cum să meargă un fermier, la bancă, să-și pună semnătura pe un contract de credit, ca să-si cumpere echipamente de irigat, unde se angajează că va restitui până la ultimul leu, chiar și din pensia lui, acel credit, dacă nu are garanția suprafeței? Și chiar dacă își asumă acest risc, credeți că banca îi va da creditul? În baza a ce să-i dea credit? Cu ce poate dovedi că va avea venituri în viitor ca să poată restitui banii?”, se întreabă brăileanca.

”Atât cât sunt aceste ajutoare, profiți, apoi închizi taraba și pleci”

Aceasta spune că actuala guvernare nu a venit cu o strategie pentru agricultura românească, ci doar cu ajutoare, iar în momentul când acestea nu vor mai fi mulți se vor lăsa de agricultură. ”În condițiile în care actuala guvernare, flutură sume de 400 euro/ha subvenție pentru micul fermier, 100.000 euro pentru cei care vor să se instaleze ca tineri fermieri, 50 de ha gratuite de la stat. În condițiile acestea, cine nu-și dorește să fie fermier? Adică, atât cât sunt aceste ajutoare, profiți, apoi închizi taraba și pleci de unde ai venit! Asta-i agricultura pe care ne-o dorim, adică, pe care și-o dorește PNL-ul, PSD-ul, USR-ul? Astăzi, pentru mine, ca fermier, nu văd la niciunul o strategie pentru agricultură chiar dacă suntem în campanie electorală. Toți ne prezintă, în opinia mea, niște cuvinte/expresii cheie, ca-n fluturașii de campanie. Și cam atât! Eu sunt într-o situație bună. Anul acesta mi-au expirat contractele de arendă, și-am pierdut doar 80 de ha din cele 600 ha. N-am reușit să-i conving să-mi prelungească contractul decât pe 5 ani. Sub 5 ani, n-am acceptat. Poate daca acceptam, mai puteam câstiga ceva din cele 80 ha pierdute. În 2021, îmi vor expira 118 ha de la un fond de investiții, unde mizez pe dreptul de preemțiune la arendare, și sper să nu pierd această suprafață”, a arătat Nina Gheorghiță.

Va fi al doilea an, din viața de fermier, după anul acesta, în care nu vom semna contracte futures

Mai departe, brăileanca arată cum s-a pregătit să înfrunte problemele care cel mai probabil vor apărea și în acest an agricol. De asemenea, aceasta dezvăluie că nici în acest an agricol nu va semna contracte futures.

”Am semanat grâu doar pe 127 ha. Grâul a răsărit, dar n-are apă să vegeteze normal. Am încercat să irig de aprovizionare. N-am reușit decât 50 de ha. Pentru restul suprafeței n-am mai avut apă pe canal, la momentul la care terenul a fost eliberat de cultura premergătoare și lucrat pentru grâu. Tradițional, mergeam pe 50% cereale păioase, ca un mijloc de lupta împotriva secetei, cunoscut fiind faptul ca cerealele de toamnă valorifică cel mai bine precipitațiile de peste iarna. În primăvara 2020 n-au avut ce valorifica! Am înaintat din octombrie, la asigurator, intenția de asigurare, dar până astăzi n-am o polița semnată pentru grâu. Sper să mă număr, printre cele 2000 ha, maxim, câte au în intenție să asigure în județul Brăila. Istoricul meu, de 10 ani, sper să conteze. Vă dați seama, 2.000 ha??? La nivel de România, se discută pe surse că nu vor asigura mai mult de 200.000 ha grâu. Asta sper că și guvernanții stiu, actuali sau viitori, ca tot aceeași oameni sunt! Prin programul IMM Invest, am accesat o linie de credit, pentru investiții, și-am mai cumpărat încă o motopompă, pe lângă cea cumpărată în primăvară, plus încă 10 tamburi de irigat. Acum am 15 tamburi și două motopompe. Sper să reușesc, din resurse proprii, să cumpar o coloană de țevi supraterană, de 2000 ml, ca să o pot folosi atunci când cedează cea subterană, până reușesc s-o repar, și să nu mai pierd timp prețios la irigat. Coloana n-am putut să o cumpăr prin linia de credit, n-a fost eligibilă. Tot prin IMM Invest am luat și linie de credit, de exploatare, din care mi-am plătit furnizorii, o parte din arendă și salarii. N-am amânat decât creditele de investiții (credite pentru pămant și utilaje agricole), restul mi-am achitat tot. Mi-am comandat deja hibrizi de porumb, cu grupa FAO maxim 350 și hibrizi timpurii/semitimpurii de floarea-soarelui. Tehnologia va viza doar 8.000 kg/ha porumb și 3.000 kg floarea-soarelui. Nu voi investi în inputuri, mai ales în îngrașăminte solide și lichide (foliare), mizând pe producții mai mari. Sunt convinsă că daca va fi apă, pot suplimenta nevoia de hrană pe parcurs și cu aceste grupe FAO și o densitate de 65.000 pl/ha la porumb pot atinge 10 tone/ha. Fiind o fermă la neirigat, până anul acesta, n-am proiectat scenarii tehnologice cu producții medii pe fermă de 12 -14 tone/ha la porumb sau 4,5 – 5, 0 tone/ha la floarea-soarelui. Va fi al doilea an, din viața de fermier, în care nu vom semna contracte futures. N-am avut nici anul acesta. Sigur, mai sunt și alte măsuri, dar mă opresc aici”, a explicat Nina Gheorghiță, agricultoare din județul Brăila.

”Eu ca fermier fermier am arătat cum mă pregătesc, ei – cei care conduc destinele agriculturii – cum se pregătesc?”

Agricultoarea din județul Brăila susține că se anunță vremuri grele pentru agricultura românească și este de părere că trebuie să-i poarte cineva de grijă.

”În acest context, mă întreb, oare, o exista cineva în administrația agricolă, din minister, din câte agenții, consilii, direcții avem, care să se gândească și să-i poarte de grijă agriculturii ? Cei de la ANIF s-or pregăti ca la 15 martie 2021 să avem apă pe canale, că dacă nu vom avea, vom pierde cultura de grâu. Anul trecut la 18 martie, grâul era în ”agonie” din cauza secetei. Cred că organizațiile naționale de fermieri, după instalarea noilor guvernanți, ar trebui să-și consulte membrii și să stabilească o agendă cu prioritățile perioadei următoare, să încerce să negocieze cu decidenții politici un calendar de implementare, de data asta, cu toată hotărârea, pentru că vremurile care se anunță vor fi grele. Agriculturii trebuie să-i poarte cineva de grijă!”, a completat aceasta.

În final, brăileanca a spus că fermierii au nevoie de o cantitate dublă de precipitații, față de normal, pentru refacerea rezervei de apă a solului. ”Vă rog să nu-mi spuneți că e prea devreme pentru a ne gândi la secetă! La cum se arată prognozele, și discuta agrometeorologii, se pare că decembrie va fi normal, din punct de vedere al precipitațiilor, deci nu excedentar! Noi avem nevoie de cantitate dublă de precipitatii, fața de normal, ca să ajungem să refacem rezerva de apă a solului”.