Mangalița sau Duroc? Care este cea mai bună rasă de porci pentru creșterea în gospodărie!
Daniel Befu -
Care este cea mai bună rasă de porc pentru creșterea în gospodărie! Doi reputați specialiști în creșterea suinelor dau două rase care merită să facă obiectul creșterii în sistem țărănesc: Mangalița și Duroc. Pentru ambele sunt argumente forte pe care le aduc Călin Muscă, proprietarul fermelor Porkprod, Cristian Mișici, managerul de producție al PorkProd.
Există o dispută care uneori are loc în surdină, între oportunitatea continuării tradiției creșterii porcului în ograda proprie și cea a interzicerii acestuia de către autorități, pe motiv că reprezintă un vector de răspândire a pestei porcine africane și afectează exploatațiile industriale.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a dialogat despre porcul din gospodărie cu Călin Muscă (40 ani), un extrem de dinamic tânăr producător din județul Arad, care deține atât ferme ultramoderne, cât și un abator de suine. Spre deosebire de alte voci din branșă, care opinează că e necesar să se pună cruce porcului de gospodărie, Călin Muscă vede posibilă o coabitare a celor două sisteme de creștere. Cu toate că el nu vede viabilitatea economică a porcului de țară, admite că deciziile individuale nu se ghidează exclusiv pe bază de argumentele financiare, ci au și o puternică componentă culturală, ce ține de tradiție.
Călin Muscă e convins că oricât de bună ar fi genetica, pusă într-o gospodărie țărănească, ea va cunoaște o frână majoră în exprimarea plenară a caracteristicilor fenotipice și fiziologice ale animalului.
”Niciunul dintre cei care cresc 1-2 porci, dacă ar fi să-și facă calculele la modul real, ar ieși pe pierdere. Dacă cineva ar vrea să facă acum un test după modelul clasic al satului românesc, să își ia în primăvară 3 purcei, ca să îi taie de Crăciun pentru consum, dacă va face experimentul acesta, atunci când va vedea cât îl costă mâncarea zi de zi, plus timpul pe care îl alocă, va constata că la sfârșit iese în minus. Cheltuiește mult mai mulți bani decât dacă s-ar duce și ar cumpăra aceleași cantități de carne. Și chiar dacă am lăsa deoparte monetizarea timpului investit de gospodar în îngrijirea de la achiziție până la sacrificare și calculăm doar costul furajului, o să se ajungă la aceeași concluzie”, consideră Muscă, care e conștient că mulți locuitori din mediul rural aplică o variantă neaoșă de hrănire a porcilor.
Patronul Porkprod ar da o șansă Mangaliței
I-am cerut opinia ca să aflăm care este cea mai bună rasă de porc pentru exploatațiile non-profesionale, sau, mai direct, dacă Călin Muscă ar locui la țară și ar decide să crească un porc în gospodăria proprie, ce rasă ar alege.
”Aș fi tentat să mă duc către un porc mai… gen mangalița. Și nu neapărat mangalița, ci dacă ar fi după mine aș face o combinație, în sensul că acasă, în gospodăriile non-profesionale, este foarte greu să găsești variante în care să asiguri furajarea la necesarul potențialului genetic al unei rase performante. Și atunci poți să compensezi prin partea cealaltă: «Da, cresc mult mai slab, dar un hibrid de mangaliță. Dacă aș încerca, spre exemplu, un hibrid între mangalița și PIC 337 Champion ar fi poate prea specializat, dar o încrucișare între mangalița și un terminal bun, ar genera niște purcei care să acopere nișa aceea a celor care își caută un porc de la care mai vor și slănină. Noi, de exemplu, în fermele comerciale, suferim pe partea asta, în sensul că nu avem slănină și nu avem variante să producem slănină. Într-adevăr, nici nu se cere la modul masiv de către populație. Cererea de slănină e relativ mică și atunci nu e o preocupare pentru noi, dar cred că pot fi niște nișe pe zona asta de animale. Și aici vreau să fac o paranteză, ca să ne înțelegem foarte clar. Nu susțin mangalița sau bazna pentru că aceste rase sunt «somonul cu 4 picioare» și alte aberații de care am tot citit pe zona asta. Să ne înțelegem foarte clar: porcul are acizi grași saturați. Nu există ce s-a inventat și circulă ca povești, că mangalița ar avea acizi grași nesaturați. Nu poate mangalița să facă diferența, să fie altfel decât restul porcilor. În schimb ce pot să recunosc ca avantaj pentru mangaliță este perselarea. În mușchi avem inserțiile de grăsime, care în momentul în care punem carnea la prăjit pe grătar, când se topesc acele inserții, ele dau o altă savoare cărnii. Este un aspect foarte adevărat” își motivează producătorul recomandarea.
Acoperirea în condiții de eficiență economică a necesarului nutrițional al animalului crescut în regim gospodăresc, e însă o problemă prea costisitoare, în vizunea antreprenorului. ”Dacă aș fi un gospodar la casa mea, n-aș putea să fac un calcul pe tot necesarul animalului și atunci probabil m-aș duce pe un amestec de porumb, grâu, șrot de soia și ceva premixuri. Șrot de soia există de cumpărat. Azi aproape în fiecare sat găsești fie furaje concentrate, sau pur și simplu concentrate pe care le adaugi peste măcinătura mare. Problema e că locuitorii de la sate care cresc porci pun concentrate, dar nu pun suficient și atunci n-au făcut nici-nici. E așa, o practică care se traduce într-o ineficiență economică, pentru că noi, de exemplu, în ferme analizăm sporurile și echilibrăm rețetele de nenumărate ori după fiecare recoltă, la fiecare ingredient nou facem analize pentru a determina nivelele de aminoacizi, de vitamine, pentru că pe noi ne interesează ca animalul să exprime maximum genetic. Dacă îi dăm mai mult decât are el nevoie sunt bani aruncați. Dacă îi dăm mai puțin nu ajunge la performanță. O gospodărie nu poate acoperi asta niciodată”, conchide Muscă.
Managerul de producție al Porkprod ar opta pentru Duroc
Cristian Mișici, managerul de producție al PorkProd, ar opta pentru o altă rasă de porc, dacă ar fi să-l crească în regim gospodăresc. ”Cred că toată lumea ar alege un hibrid de carne. Omul chiar dacă ar vrea să aibă un hibrid de carne n-ar putea să și-l crească la parametrii la care ar trebui și ar intra pe ineficiență economică. E vorba de costul lui de achiziție, plus cum arată porcul când îl sacrifică. Totul e în funcție de hibrid. De exemplu, dacă e un mangalița, el nu are nevoi nutritive așa de mari. Dacă vorbim de un terminal, dacă gospodarul ia un porc de la o fermă, sigur o să îl chinuie. În loc să ajungă la 5 luni jumate la 110-15 kg, el poate va avea 60 sau 70 kg. Chiar dacă în sate există magazine care vând concentrate, problema e că sunt atât de scumpe încât oamenii nu reușesc să-și cumpere și să pună cantitatea care trebuie. Pun și ei, acolo, un pic. Totul depinde de furajul pe care l-aș avea la dispoziție. Aș opta pentru un Duroc, poate. Asta pentru că e mai robust, un pic mai rezistent”, a declarat Cristian Mișici.
