Protejarea și conservarea biodiversității montane – tema unui amplu seminar online desfășurat de ”Ziua internațională a muntelui”
Angelica Lefter -
”Ziua internațională a muntelui” a fost marcată, astăzi, vineri – 11 decembrie 2020, la nivel mondial. În țara noastră a fost organizat un seminar online, la care au participat autorități și oameni de știință deopotrivă, dornici să pună pe tapet principalele probleme, dar și soluții în ce privește conservarea ariilor montane de pe urma cărora beneficiază întregul sistem economic și social.
Potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Agenția Națională a Zonei Montane – punct focal pentru România al Parteneriatului Montan Internațional/ ONU – FAO, împreună cu Centrul de Economie Montană al Academiei Române – CEMONT, Forumul Montan din România și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană ”Romontana” au organizat, astăzi, vineri – 11 decembrie 2020 seminarul științific și de informare, având ca temă ”Biodiversitatea montană – patrimoniu inestimabil al zonei montane. Amenințări, vulnerabilități și perspective în contextul schimbărilor climatice, fenomenelor extreme și globalizării”.
Manifestarea s-a desfășurat în consens cu tema generală, stabilită pentru acest an, de către Parteneriatul montan: ”Biodiversitatea montană”.
Alături de specialiștii instituțiilor organizatoare, au fost invitați să participe reprezentanți ai autorităților publice locale, factori de decizie, producători, antreprenori din zona de munte.
În expunerile prezentate s-a avut în vedere legătura dintre om și natură, păstrarea tradițiilor, meșteșugurilor, gastronomia din zonele montane, dar și conservarea florei și faunei munților.
Ionel Vișinescu, directorul general al Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM), a prezentat în cadrul seminarului online, lucrarea ”Strategii politici și măsuri privind valorificarea, protejarea și conservarea biodiversității montane”, teză care s-a alăturat altor studii de specialitate, menite să atragă atenția supra necesității instruirii fermierilor din zonele montane și implementarea unor pachete necesare de măsuri.
”Câteva date despre Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014 – 2020) și o serie de măsuri, M 10, care se referă la angajamentele privind agromediul și clima (…) Agenția Națională a Zonei Montane, prin soldații noștri din teritoriu și cu ajutorul UAT-urilor am reușit să venim în contact cu fermierii și să îi instruim referitor la modul de lucru și modul de implementare a acestor pachete de măsuri. Agenția Națională a Zonei Montane vine în sprijinul celor care au accesat aceste măsuri M10 și M11, și organizează cursuri gratuite în acest sens pentru a putea să inducem celor care au aplicat aceste măsuri, cunoașterea actelor legale în vigoare și tot ceea ce trebuie să întreprindă ei pentru a beneficia de acele subvenții. Și ca o concluzie la ceea ce am prezentat, vreau să spun că munții Carpați reprezintă o bogăție naturală unică de o mare frumusețe și o mare valoare ecologică. (…) În viitor trebuie să se urmărească conservarea, utilizarea durabilă și refacerea acolo unde este cazul a diversității biologice și a peisajelor în Carpați. Sunt necesare politici specifice, multidimensionale care se bazează pe principiile dezvoltării durabile și să contribuie la reducerea dezechilibrelor ecologice și economice. Care sunt aceste direcții de acțiune?
– Reducerea impactului negativ de acțiune asupra mediului datorat activităților agricole practicate în sistem intensiv. Și noi susținem că nu avem ce să căutăm la munte cu o agricultură intensivă.
– Conservarea resurselor genetice asociate soiurilor și raselor tradiționale din zona montană.
– Protejarea sistemelor forestiere care fac obiectul angajamentelor sistemelor în materie de gestionare pentru menținerea peisajului
– Sprijinirea serviciilor ecosistemice și de biodiversitate
– Dezvoltarea comunităților umane cu respectarea biodivesrității și menținerea identității culturale. (…)”, a menționat Ionel Vișinescu.
Pe de altă parte, directorul general al Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM) avertizează că dacă nu vor fi luate măsurile necesare maxim 10 ani, vom avea munții goi, fără oameni.
”Măsurile pe care le susținem sunt:
– Susținerea în continuare de plăți compensatorii pentru zona montană, pentru costurile suplimentare sau pierderile de venit aferente practicării unei agriculturi extensive tradiționale.
– Sprijin pentru fermierii din zona montană, care implementează elemente ale economiei circulare prin prin utilizarea resurselor silvice sau a materialelor reciclabile biodegradabile
– Susținere financiară pentru crearea unei bănci de gene pentru conservarea materialului genetic indigen și al speciilor de plante și animale specifice zonei montane.
– Susținerea fermierilor din zona montană care utilizează soiuri și rase montane adaptate condițiilor specifice ale acestei zone.
– Sprijin financiar pentru amenajamente pastorale conform obiectivelor de management al pășunilor cu înaltă valoare naturală.
– Susținerea în continuare a sistemului de plăți compensatorii pentru zona montană, pentru costurile suplimentare, pierderile de venit, care vizează protejarea anumitor specii și habitate locale prin aplicarea unor cerințe de management complexe a deținătorilor de terenuri agricole în siturile Natura 2000.
– Sprijin financiar pentru realizarea investițiilor privind utilizarea resurselor regenerabile în vederea diominuării utilizării resurselor convenționale.” a mai declarat pe parcursul întâlnirii online Ionel Vișinescu, directorul general al Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM).
În general zonele montane sunt spații rurale care se caracterizează prin limitări naturale ale productivității agricole, care conduc la producții agricole reduse, cauzate de condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.
Totodată, acțiunea omului, ar trebui să fie una moderată, pentru a nu distruge arealele pajiștilor prin suprapășunat sau activități agricole intense care să distrugă aceste zone de înaltă valoare naturală, este de părere Veronica Baciu, director în cadrul Agenției Naționale a zonelor montane.
”În zona montană se regăsesc 197 sit-uri natura 2000, adică 37% din numărul sit-urilor naționale și 67% din suprafața protejată la nivel național. România deține și 54% din lanțul munților Carpați (…) Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în prima jumătate a anului 2020 erau aprobate planuri de management pentru 211 situri de importanță comunitară și 85 de situri de protecție avi-faunistică. Dintre acestea, MADR a avizat favorabil 153, iar 133 au fost avizate sub rezerva revizuirii acestora, adică au fost avizate cu observații deoarece în urma analizei realizate de Ministerul Agriculturii, a reieșit faptul că o parte semnificativă din planul de management cuprinde cerințe de management aplicabile la nivelul întregii suprafețe a siturilor și nu au fost urmărite așa cum ar fi trebuit pentru a putea fi implementate în mod corespunzător pentru fiecare sit. (…) România deține una dintre resursele cele mai bogate de terenuri agricole ce pot fi clasificate cu înaltă valoare naturală, cu o suprafață de 5.221.251 de hectare. O contribuție ridicată la menținerea biodiversității o au suprafețele de pajiști cu înaltă valoare naturală, care în anul 2014 acopereau o suprafață de circa 2.000.000 de hectare, mare parte dintre acestea fiind în zona montană. În această categorie sunt încadrate pajiștile permanente ce prezintă o înaltă valoare naturală.
Conform studiilor referitoare la valoarea conservativă a habitatelor de pajiști naturale și seminaturale din zona montană, s-a constatat că 19 tipuri de habitate din cele 47 specifice zonei montane au valoare conservativă mare și foarte mare, necesitând măsuri de conservare. Ecosistemele și peisajele de înaltă valoare sunt amenințate de abandonul activităților agricole, de transformarea lor în terenuri arabile și de acțiuni cu efecte negative cum ar fi aplicarea în exces a îngrășămintelor sau suprapășunatul”, a subliniat Veronica Baciu.
În cadrul manifestării au mai luat cuvântul și Prof. dr. Radu REY membru al Academiei Române, Director al Centrului de Economie Montană, Lector univ. dr. Iulian Octavian Stana, Secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Prof. univ. dr. Valeriu Tabără, Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” – ASAS, Conf. univ. dr. Maria Mihaela Antofie de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care a vorbit despre ”Resursele genetice pentru alimentație și agricultură din zona montană: valori ale patrimoniului cultural”, Conf. univ. dr. Angela Curtean-Bănăduc; Conf. univ. dr. Doru Bănăduc, de la Asociația Montană Carpați, Prezintă Andrei Pahomi, Dr. ing., Mihaela Boboc (CE-MONT), cu teza – Biodiversitatea silvică montană a României și alți cercetători și oameni de știință care au avut interesul și aptitudinile necesare să vorbească despre acest subiect larg și de interes.
Acoperind aproximativ 22% din suprafața Pământului, munții joacă un rol important în direcția creșterii economice sustenabile. Cercetările arată că ei nu doar că furnizează mijloace de subzistență și asigură un trai decent pentru 915 milioane de oameni care trăiesc în munții din întreaga lume, reprezentând 13% din populația globală, dar alte câteva milioane de oameni beneficiază de pe urma acestei bogății naturale.
De asemenea, Europa este acoperită în proporție de 40% de munți, locuiți de 20% din totalul populației acestui vechi continent, în timp ce România are aproximativ 38% zonă montană.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 11 decembrie, ”Ziua internațională a muntelui”. Aceasta a fost sărbătorită, la nivel mondial, începând cu anul 2003, cu scopul de a conștientiza importanța munților pentru viață, pentru a evidenția oportunitățile și constrângerile în dezvoltarea zonelor montane și pentru a stimula construirea de alianțe care să aducă schimbări benefice populațiilor și mediilor montane din întreaga lume.
