Agricultură regenerativă la Grup Șerban. Ce tehnologie se aplică pentru producții constante la hectar
Daniel Befu -
Grup Șerban din Onești lucrează 12.500 ha în județele Bacău și Vaslui, dintre care 600 ha irigate, suprafață care se va tripla în 2021. Totodată ocupă locul 2 în județul Bacău pe componenta de panificație, deține un sector legumicol căruia în 2021 îi vor fi alocate 400-450 ha irigate și un sector zootehnic axat pe 5 ferme de pui de carne cu creștere lentă, cu o producție anuală de 3,78 milioane pui, livrați exclusiv -în baza unui parteneriat întins pe 5 ani- către Agricola Internațional Bacău, unde sunt procesați și comercializați sub brandul ”Puiul fericit”. Funcționând după o politică a integrării producției, Grup Șerban operează și un lanț propriu de băcănii. Întreg grupul operează cu o echipă formată din peste 400 de salariați.
Pe componenta de cultură mare, în acest an producțiile holdingului au fost afectate de seceta dramatică, însă creșterea valorii producției, în contextul deținerii unei capacități de stocare suficiente, a generat o rată de profit rezonabilă.
”A fost un an atipic, în care ne-am confruntat în luna august cu arșiță și fără lipsa vântului, pe lângă seceta pedologică prelungită. Călduri extreme s-au manifestat în perioada de înflorire, context în care porumbul nu a polenizat și chiar dacă era înalt ca bradul, din păcate am avut și loturi cărora a trebuit să le schimbăm destinația în porumb siloz și pe care le-am recoltat acum două luni și jumătate, plantele nemaiavând un potențial de a atinge maturitatea vegetativă. Însă acolo plantele unde au supraviețuit, am avut randamente și de 12 t/ha irigat, acolo unde am reușit să oferim 3000 m³ de apă/ha. Asta în contextul în care noi bugetasem veniturile aferente unor producții de 15 t/ha. În 2020, ca medie la porumb am avut productivități între 3,5 și 7 t/ha neirigat. Totul a depins foarte mult de cantitatea de precipitații, evident. Au fost și sole unde am avut 500 kg/ha. Spre exemplu, pe partea de est, înspre Prut, în județul Vaslui, nu a fost porumb anul acesta. Nu a existat posibilitatea”, explică Ovidiu Bucătaru, directorul financiar al Grup Șerban pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Anul în care clima și-a pus amprenta în mod dramatic pe ferme din întreaga țară, spre final a adus și câteva zâmbete alinătoare, când prețurile din piață au început să reflecte oferta redusă de produse agricole tranzacționate în piață. ”Pe ferma vegetală ne vom duce spre 8-9%, chiar 10%, margine de profit net, pentru că, deși am avut valori puternic diminuate ale producției, randamentele diminuate la hectar au fost compensate de creșterea valorii pe tonă. Știm cu toții cum au evoluat prețurile în piață. Floarea soarelui că deja e mai mult decât dublu versus valorile de anul trecut. Vorbim de prețuri care s-au dus la peste 600 dolari/t versus 300 dolari/t anul trecut, ceea ce a făcut ca rata de profit pe floare să fie undeva la soarelui a fost undeva spre 25-30%, în ciuda producțiilor mici, iar la porumb astăzi, cel puțin pe partea de est a României, și nu numai, pentru că este un context regional și global al unei realități este în care pe toate cele 3 componente, grâu, porumb, floare, nu există marfă, oricât de optimiști am rămâne și atunci asta se reflectă în preț. Adică, avem astăzi valori la porumb de peste 900 lei pe tonă versus 600 lei anul trecut. Deci este o creștere de 50% și suntem d-abia la început de decembrie” declară economistul.
Agricultura regenerativă, testată pe primele 500 ha
Unul din pașii proactivi făcuți în direcția protejării veniturilor dintr-un ciclu financiar de fluctuații nedorite, a constat în investiții masive în dezvoltarea capacităților de irigare, care vor crește anul viitor la 2.000 ha. O altă direcție de protejare împotriva presiunilor negative generate de schimbările climatice, este contractarea serviciilor unor experți în agricultură din Statele Unite, care ajută holdingul să facă trecerea dinspre agricultura exploatativă spre cea durabilă, cu o componentă majoră de atenție dată conservării apei și ameliorării solului, pentru stabilizarea producțiilor.
”E o perspectivă nouă pentru mine și entuziasmul care ține în ceea ce urmează studiile pe care le am este legat de faptul că schimbarea am făcut-o acum 2 ani de zile. Și e o culpă de învățare în fiecare zi și ăsta este faptul că sunt tot felul de provocări și capacitatea să găsești soluții. Ba mai mult, înțeleg foarte bine – pe lângă background, e important să ai proiecțiile, cash flow-uri, – le știm cu toții dar important este să faci următorul pas. Ne apucăm să facem agricultură regenerativă. Am început să analizăm oportunitatea demarării acestui proiect din trimestrul 4 al anului trecut. După seceta pedologică a anului trecut, tema de gândire era acolo, dar 2020 a fost punctul de inflexiune în care am luat decizia și am trecut la conversia suprafețelor pe care le avem, de la tehnologia convențională la cea regenerativă. E un concept ce sună bine, arată bine și despre care ne-am documentat sârguincios și am adus și specialiștii care să ne arate că tot fluxul face sens. Clar, din punct de vedere al impactui asupra mediului este pozitiv și totodată și economic se justifică. Profitabilitatea și grija față de mediu nu se mai pot exclude. Se vede și prin noul pact Green Deal”, a punctat specialistul.
Acesta a spus că în luna august deja au fost însămânțate 500 ha de culturi acoperitoare în perioadele în care terenul nu este acoperit cu masă vegetativă. ”Avem și un plan cu ceea ce înseamnă culturile și asolamentul în sistemul acesta de agricultură regenerativă. Beneficiile sunt clare. Pe de o parte nu mai eliberăm dioxidul de carbon în atmosferă, ci îl și încorporăm. Nu e o soluție definitivă, dar cu siguranță este o soluție pe termen lung, pentru că natura așa funcționează. Plantele asta ne oferă posibilitatea de a prelua dioxidul de carbon din atmosferă și să îl ducă prin intermediul rădăcinilor în sol, de unde este preluat și înmagazinat în stratul de humus. Un strat suport viu îți oferă posibilitatea de a menține echilibrul pe componenta asta de carbon, care este foarte foarte importantă. Fără carbon nu putem exista. Așadar, acum, privind înapoi constat că ce am făcut atâția ani în cadrul agriculturii convenționale, este că am răscolit pământul și astfel am avut procese de evaporare inutile. Când solul e acoperit tot timpul anului cu o pătură vegetală, evaporarea e înlocuită de transpirație, care e mult mai interesantă, fiindcă plantele ne ajută să păstrăm apa în sol. Începem să înțelegem acest lucru. Acum decizia e luată și ne pregătim să facem conversia către agricultura regenerativă pentru întreaga suprafață”, a mai spus directorul financiar al Grup Șerban.
Unul din oamenii aflați în spatele deciziei Grupului Șerban privind agricultura regenerativă e Jim, consultantul adus din State, care a demonstrat pe bază de date, avantajele pe care o astfel de tehnologie le aduce. ”Principalul câștig de ordin economic este posibilitatea de a avea o agricultură cu productivități liniare, în care poate nu mai facem 7.000 kg/ha la grâu, cum e zona noastră în anii buni și 3.000 kg/ha în anii proști, ci, în loc de o producție în zig-zag, o să facem 5.000 kg/ha, dar această producție o să o avem în fiecare an, în următorii 10 ani. Până acum, când obțineam 7.000 kg/ha clar aveam o problemă legată de preț, fiindcă de regulă când producțiile sunt mari prețul e foarte jos și ne plângem. Având producții liniare, o să reușim să aducem bani suplimentari în cash flow când trecem prin ani dificili, ca acesta”, conchide Bucătaru.
