• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Alin Torj, fermier: Pe lângă ce probleme avem în agricultură, ne mai omoară și autorizațiile antiincendiu!

    Daniel Befu – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Alin Torj (46 ani) este un fermier care lucrează 1.300 ha și deține și o mică componentă zootehnică, pe raza satului Cefa, comuna Inand, din județul Bihor. Ca pregătire, la bază este profesor de sport. A profesat o scurtă perioadă, după care, ca unic fiu, s-a alăturat părinților săi în cadrul fermei de familie, tatăl său fiind înainte vreme inginer zootehnist la fostul IAS Inand. Între timp a absolvit și Agronomia. Ulterior tatăl a trecut în neființă și el a preluat conducerea activității fermei cu 17 angajați.

    Asemeni multor fermieri români, Alin Torj a încercat să găsească soluții pentru probleme presante, ținând cont de limitările de buget. Așa și-a ridicat o magazie pe structură metalică, bucuros că va putea stoca producția în condiții moderne și va putea avea acces facil cu utilajele mecanizate în incinta magaziei. Bucuria i-a fost însă de scurtă durată, când, autoritățile i-au explicat că respectiva construcție nu e conformă cu legislația antiincendiu în vigoare, deși anterior el se interesase care sunt condițiile legale pentru a putea construi.

    Prezentăm cazul său pentru ca alți fermieri să acorde atenția necesară și celor mai insignifiante detalii din legislația de profil și, recomandabil, să solicite consultanța din partea unui arhitect, a unui inginer de construcții și a biroului de urbanism al primăriei, înainte de a demara orice șantier fără autorizație de construire. Asta tocmai pentru a se asigura că se încadrează cu certitudine între excepțiile care nu necesită o astfel de autorizație.

    ”Noi am preluat un fost IAS. Erau grajduri de vaci, pe care le-am transformat în magazii. Am spart ieslele de la vaci și le-am transformat în magazii. După care, între două grajduri, să le spun așa, care ulterior au devenit magazii, ce am făcut? Pe niște picioare de metal demontabile, am mai făcut o magazine. Deci între 2 grajduri. Era loc acolo și am mai pus picioarele de fier și am mai făcut încă o magazie. Asta este considerată clădire nouă. Sigur, legea spunea că dacă este demontabilă, nu trebuie să cer autorizație de construcție. A ridicat magazia și apoi au venit pompierii în control și mi-au spus așa: «Pentru clădirile vechi nu vă cerem autorizație, dar pentru cea nouă, vă trebuie autorizație ISU». «Domnule, dar cum să vă dau autorizația Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) când eu din start nu am autorizație de construcție, că nu necesită, fiindcă e demontabilă!», «Da, dar la margine ați turnat beton», «Am turnat beton, normal, pentru că am închis-o dar cum am turnat, la fel pot să și sparg betonul dacă vreau să o demontez. Din moment ce nu necesită autorizație de construcție, de ce îmi cereți autorizație ISU?». Aici e marea dilemă. Nici nu pot să încep să fac demersurile pentru autorizație ISU, fiindcă totul se începe cu autorizația de construcție, practic. În mod normal, pereții sunt aceia de la cele două grajduri vechi. Nu sunt pereți noi. Atât că am turnat pe lângă perete o jumătate de metru să fie mai rezistent, ca atunci când când intri cu o cupă, în mod accidental, să nu se dărâme cumva peretele. Problema e că nu am nici cum să obțin autorizația ISU, plus că s-a schimbat de nu știu câte ori legislația după incidentul acela cu Colectiv. Nici pompierii nu știau la un moment dat care ar fi soluția. Le-am cerut ajutorul: «Spuneți-mi de unde să încep, cum să încep?» – «Păi stați că s-a schimbat legislația, dar vă dăm la dispoziție un an de zile să intrați în legalitate». Și tot așa am rămas, cum m-au găsit anul trecut. Nu am de unde să încep, că nu pot”, poveștește fermierul.

    Acesta mai spune că magazia sa e mai mare de 600 mp și legea zice că dacă e peste 600 mp, își trebuie autorizație ISU. ”Are vreo 14 m lățime și vreo 50, în jur de 700-800 mp. Nu știu care ar fi demersurile mai departe. Mi-a zis pompierul: «Hai să o rupem în două!». Erau bine intenționați domnii de la pompieri, încercau să îmi dea soluții legale, dar practic nu prea îmi conveneau soluțiile. Adică am făcut o magazie destul de mare ca să mă pot întoarce cu tractorul și cu remorca și acum să merg să o rup în două? Nu prea îmi convine soluția. Dar zice că nu-i destul să o rupi în două că trebuie și ceva de aerisire deasupra fiecărei hale. Dar eu n-aș găuri tabla deasupra, pentru că există riscul să plouă pe cereale, să vină zăpada, să viscolească. Cum, acum să o găuresc deasupra? Nu îmi convine să o rup în două, deși ar fi o soluție. Și aici e dilema mea. Adică, la halele vechi nu ne cer autorizații ISU și la hala asta nouă care este între ele – de fapt numai acoperișul și stâlpii sunt noi, în rest pereții sunt aceiași de la magaziile vechi îmi cere autorizație”, a mai subliniat Alin Torj.

    Agricultorul este nemulțumit că fermierii sunt împovărați cu tot felul de autorizații absurde când au deja multe alte probleme de rezolvat în agricultură. ”Pe lângă ce probleme avem noi în agricultură, mai vii și ne omori și cu autorizațiile astea. Da, înțeleg, acolo unde faci silozuri noi, moderne, acolo poți să vii cu astfel de condiții, dar nici acolo nu mi se pare așa de relevant. Prea multe chestii. Am fost la cineva și am văzut. Are siloz cu senzori de ploaie, cu bazine de apă de 120.000 l, dar sunt niște costuri uriașe și nu ni le permitem, să fim serioși. Abia ne permitem să ne luăm un tractor sau un plug sau un disc. Suntem fericiți că asta este agricultura în 2020. Părerea mea că ar trebui ceva în legislație. Domne, nu e Colectiv, sunt cereale. Ce poate să se întâmple? Că n-are voie să fie curent în magazie, că e riscul să ia foc. În cel mai rău caz, poate să se aprindă grâul. Dar asta și în construcție nouă și în construcție veche e valabil. De ce conform legii construcția veche nu necesită autorizare ISU, iar construcția nouă necesită? O porcărie! E o problemă pentru care nu văd rezolvarea”, își exprimă nemulțumirea Alin Torj.

    Te-ar mai putea interesa

    60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Subvenții tăiate de la 130 la 90 euro/ha. România pierde o parte din banii UE pentru agricultură? Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții Subvențiile fermierilor, în așteptare. Tánczos Barna: „Zac undeva la Ministerul Finanțelor sau la Guvern” Despăgubiri de secetă: 333 lei/ha. Cererile trebuie depuse la APIA începând de luni, 12 octombrie

    Ultimele știri

    O cooperativă din România își face propria rețea de magazine. Primul aprozar a fost deschis la Sibiu! Cerealele românești și armistițiul energetic: petrolul scade dar grâul și porumbul nu se ieftinesc Rapița românească, sub presiunea celei ucrainene: diferența de preț de peste 100 de dolari care îi poate speria pe importatori Din lanul de grâu, la prima carte. Diana Vasilescu a lansat „Nemăritată la 30 de ani”, despre viața care nu respectă calendarul celorlalți Ouă din Ucraina, contaminate cu Salmonella. Autoritățile britanice cer retragerea acestora de pe piață