Pomicultorii sunt îngrijorați! Merii au început să înflorească în prag de Anul Nou!
Angelica Lefter -
Schimbările climatice atrag după ele o serie de efecte ce se resimt în toate domeniile agricole, inclusiv în pomicultură. De aproximativ trei ierni, temperaturile nu mai sunt cele cunoscute de părinți și bunici, ci s-au schimbat dramatic, iar încălzirea globală își spune cuvântul. Iernile sunt destul de calde, cu temperaturi diurne pozitive, iar episoadele de îngheț pot să apară subit, o climă înșelătoare pentru plante.
Tot mai mulți pomicultori semnalează că zilele calde succesive și atmosfera de primăvară prezentă chiar în luna decembrie a anului 2020 au dus la înflorirea pomilor, un proces vegetativ care produce pagube majore dacă pomii vor trece printr-un episod de scădere bruscă a temperaturilor.
O astfel de situație a fost semnalată de pomicultorul Ion Jan pe pagina de Facebook ”Pepinierele Roman – sfaturi utile, întreținere pomi, arbuști fructiferi”, unde au fost postate câteva fotografii cu meri infloriți la sfârșitul lunii decembrie.
Despre cauzele apariției fenomenului, dar și efectele sale a vorbit dr. ing. Marius Roman, fondatorul pepinierelor Roman, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Riscul este ca, dacă aceste temperaturi ridicate vor continua și în viitor, în luna ianuarie, dacă vor fi mai multe zile consecutive, 7-10-15 zile, circa două săptămâni consecutive, se favorizează pornirea în vegetație în special a speciilor termofile, care sunt ușor sensibile. După o perioadă succesivă cu temperaturi pozitive de peste 10 grade și pozitive și noaptea, pomii resimt ca și cum ar veni primăvara, motiv pentru care încep să iasă din repaosul profund. Rădăcinile încep să devină active, încep să împingă sevă pe vasele libero-lemnoase, iar dacă în cursul lunilor ianuarie, februarie vom avea evenimente cu temperaturi destul de scăzute, sub -10, -12, -15, ceea ce pentru clima din România sunt normale, duc la înghețarea acestor vase libero-lemnoase, efectiv pot produce înghețul țesuturilor, uscarea anumitor părți ale pomilor, ramuri anuale, uneori multianuale, dar în special se sensibilizează mugurii floriferi, nemaifiind în repaos profund situație în care ei rezistă până la -22, – 23 de grade Celsius, în condițiile în care ei ajung, mai grav, în fenofaza de dezmugurit rezistența acestora scade direct proporțional cu avansarea în vegetație și aceștia nu vor mai rezista la -23 de grade, ci la -10, -8, -4 grade Celsius, în funcție de stadiul în care se află aceștia. Dacă avem un episod cu -20 de grade, o singură noapte este suficientă, mugurii vegetativi vor îngheța parțial sau chiar total, ceea ce duce la pierderea producției parțial sau total, depinde cât de grav sunt afectați. Lucrurile nu stau bine în special pentru speciile termofile: cais, piersic, nectarin. În ceea ce privește specia măr, acesta nu va avea probleme mari, poate doar pe ramurile respective înflorite, căci nu înfloresc integral”, a explicat inginerul Marius Roman.
Cu toate acestea, explică specialistul, pomicultorii nu ar trebui să-și facă deocamdată griji pentru că speciile sămânțoase sunt, în general, mai rezistente.
”Nu este cazul să ne facem griji în ceea ce privește speciile sămânțoase: mărul, părul, gutuiul și zic eu că nici în ceea ce privește prunul, vișinul, cireșul. Poate la cireș în cazul soiurilor extratiumpurii, care la fel, după o perioadă extrem de călduroasă poate să aibă aceeași reacție ca la pierscic, cais, nectarin”, a menționat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, dr. ing. Marius Roman.
Fondatorul ”Pepinierelor Roman” mai spune că fenomenul încălzirii climatice, din păcate, nu poate fi ținut sub control de pomicultori, care nu au cu ce să stopeze intrarea timpurie în vegetație a pomilor din cauza zilelor călduroase înregistrate succesiv în iarnă.
”Din păcate pomicultorii nu prea au ce să facă. Singura soluție pentru viitor este să ne repliem, să vedem cum va evolua clima, în sensul că dacă vor continua astfel de ierni foarte blânde, cum a fost cazul ultimelor 2 ierni, dacă voim avea aceeași climă și anul acesta și cel viitor, nu ne putem referi la o iarnă, dar este clar că schimbarea are loc și trebuie să reconfigurăm cultivarea speciilor la nivel național. Ar fi ideală o rezonare pomicolă conform condițiilor climatice. Să ne gândim foarte bine ce specii cultivăm, unde le cultivăm și mai ales soirile pe care le cultivăm, astfel încât să nu avem probleme. Spre exemplu, în cazul fiecărei specii și soiul este determinant în ceea ce privește rezistența acestora. Este clar că soiurile extratimpurii sunt mult mai vulnerabile, iar pe acestea ar trebui să le cultivăm doar în anumite zone sau chiar să ne gândim la cultivarea lor în spații protejate, cum sunt solariile. La cireș, cunosc oameni care fac astfel de culturi în spații protejate. La cais e o problemă complicată, din punct de vedere al zonării se regăsea în România pe un areal destul de scăzut, pe viitor, cu ceste schimbări climatice se pare că se modifică arealul, dar și scade arealul unde poate fi cultivat. Am constatat că acum caișii perg mai bine în zonele colinare, subcarpatice decât în zona de câmpie, unde este foarte cald în lunile ianuarie, februarie, ceea ce favorizează pornirea în vegetație timpurie, urmată de un episod de înghețuri târzii în primăvară sau de un ger pe finalul lunii februarie. Pomii fiind avansați ca fenofază, scade dramatic rezistența la îngheț, ceea ce compromite mugurii floriferi, implicit florie și în final producția”, a concluzionat specialistul în pomicultură, dr. ing. Marius Roman.
