Agricultorul care a căutat profitul până a dat de muştar şi coriandru: Gheorghe Lămureanu
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Un fermier din Agigea scoate profit din culturile de muştar şi coriandru, pentru care are cerere atât în ţără, cât mai ales la chinezi.
Şi nu de ieri-de azi, ci de vreo 15 ani, de când şi-a dat seama că are de-a face cu plante rezistente la secetă, care pot fi o altenativă la cultura de porumb.
Gheorghe Lămureanu este inginer de profesie. Cel mai mult i-a plăcut cultura mare, motiv pentru care a şi rămas la Agigea – locul unde s-a născut – unde acum lucrează circa 1.500 hectare de teren agricol. Doar o mică parte sunt ale lui, restul sunt arendate.
În ultima vreme a mai cumpărat ceva teren, în general suprafeţe mici de la oamenii din zonă care îl scot la vânzare. Şi aceasta deoarece contează să ai o fermă mai mare, pentru că poţi să faci cum trebuie rotaţia culturilor, povesteşte Lămureanu.
“Dacă la 3 hectare de teren, UE te obligă să pui trei culturi (n.red- există o propunere în acest sens), se duce dracului toată munca şi toată comasarea. Cum să fii rentabil când numai apă pentru irigat un hectar a costat în acest an 50-60 milioane de lei vechi, iar motorina alte 30 milioane lei vechi”, îşi varsă Lămureanu năduful pe autorităţile de la Bruxelles. Şi atunci de ce să te mai mire dacă s-a ajuns ca un litru de motorină sau un kilogram de îngrăşăminte să coste cât şapte kilograme de grâu, se întreabă Lămureanu.
Pe cele 1.500 ha pe care le lucrează, Lămureanu cultivă în general grâu – 650 ha, rapiţă- 250 ha, orz- 250 ha, floarea soarelui – 300 ha şi porumb- suprafeţe mai mici. De vreo 15 ani, a descoperit însă plantele tehnice – muştarul şi coriandrul, rezistente la secetă, dar care îi asigură şi venituri importante. Este chiar mândru că se numără printe cei câţiva agricultori din judeţul Constanţa care pun muştar.
Lămureanu seamănă în fiecare an circa 100 de hectare de muştar şi coriandru, iar chiar dacă are ani mai proşti, tot obţine cât să fie rentabil. Muştarul se cultivă devreme primăvara, undeva la început de martie, în general pe terenuri în care au fost semănate în anul anterior cereale. Plantele sunt rezistente la secetă, dar sunt sensibile la boli, motiv pentru care şi trebuie făcute 1-2 tratamente, spune Lămureanu.
Recoltatul se realizează la începutul lunii iulie. Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar ajung în general la circa 2.000 de lei. Şi la coriandru, tehnologia este aproape la fel, cu observaţia că perioada de vegetaţie este mai mare, respectiv 5-6 luni.
La o producţie de peste o tonă la hectar, în condiţiile în care vinde muştarul cu 625 de euro pe tonă, iar coriandrul cu vreo 420 de euro, Lămureanu se declară mulţumit. Nici de cumpărători nu duce lipsă, muştarul îl vinde în ţară, dar şi în ţările vecine, în timp ce coriandrul ajunge până în China, Coreea sau Indonezia, ţări cu un consum mare de condimente.
El spune că rentabilitatea ar putea fi şi mai bună, dacă subvenţia pe suprafaţă ar fi mai mare. Agricultorii au primit anul trecut o subvenţie pe suprafaţă de circa 127 euro la hectar, care s-a majorat în acest an la circa 170 de euro la hectar.
Plantele tehnice nu constituie însă singura încercare inedită a agricultorului în materie de culturi agricole.
În acest an, de exemplu, a mai încercat şi grâu durum , tot pentru export, dar a fost “dezamăgit” de cumpărători, deşi a primit un preţ bun. Nici plantele energetice – a încercat cu anghinare şi camelina – nu l-au convins. Rămâne în schimb consecvent pe plante tehnice. Dacă nu poate să semene rapiţă în toamnă, se gândeşte să mărească suprafeţele cu muştar şi coriandru. O dată ce-a pornit la drum, n-are cum să mai dea înapoi.
