Cazul combinelor „neconcurențiale”: Ce înseamnă să lași briciul pe mâna nepricepuților!
Vlad Macovei -
“Am cooperat și vom coopera pe deplin cu autoritățile statului pentru aflarea adevărului. Am pus și vom pune la dispoziția acestor autorități, toate documentele și declarațiile solicitate. Nu am încălcat legea. Ne vom lupta pe toate căile juridice permise și vom folosi toate instrumentele legale și morale pentru a ne dovedi nevinovăția și pentru a anula aceste decizii administrative pe care le considerăm incorecte și arbitrare.
Pentru noi, cel mai important lucru este de a le oferi fermierilor români mașini agricole performante, cu care să facă diferența. Miza noastră este dezvoltarea agriculturii naționale și pentru aceasta suntem aici, în această piață. Clienții noștri, mulțumiți de produsele și serviciile noastre, sunt cea mai bună garanție că nu am greșit cu nimic.
Susținem orice activitate de control, în transparență și bună-credință, din partea instituțiilor statului, în sectorul în care ne desfășurăm activitatea, în totalitatea acestuia”.
Așa AR FI TREBUIT să sune comunicatul firmelor de utilaje agricole care au fost amendate de Consiliul Concurenței, comunicat ce ar fi trebuit publicat imediat după anunțul oficial. Mai ales că unele lucruri atrag atenția: valoarea amenzii, duritatea acuzațiilor comparate cu faptele incriminate, alte neclarități. Vorbind de un brand care este apreciat de fermieri, Claas, cu atât era mai mare nevoie de o comunicare de criză eficientă.
Cei care doresc să afle mai multe despre acest subiect, pot consulta articolul inițial AICI!
Fermierii au dreptul să afle de acest caz, este relevant pentru că banii lor sunt la mijloc, de asta și scriu acest text. Nu uitați niciun moment, repet, că la mijloc sunt banii fermierilor, ai cititorilor Agrointeligența. Practicile neconcurențiale incriminate de Consiliul Concurenței sunt despre modul în care ar fi fost tratați fermierii. Nu amenzile sunt importante ci acuzația că înțelegerile neconcurențiale ar fi fost făcute pe spinarea celor mulți, care plăteau bani mulți.
Momentul pentru a gestiona corect comunicarea din partea celor acuzați, a fost ratat din cauza aroganței și desconsiderării publicului. Comunicarea de criză nu înseamnă să ascunzi ce s-a întâmplat (oricum se află), beneficiind de niște relații printr-o parte a presei agricole. Nu a ajutat la nimic, toți fermierii, toți cei din agribusiness au aflat. De asemenea, a folosi niște proxy, care nu stăpânesc nimic în termen de comunicare publică, ca să arunce niște “șopârle” prin social-media, care, chipurile, să ridice semne de întrebare cu privire la justificarea investigației și a amenzilor este, iarăși, o manevră stângace și, prin urmare, ineficientă.
Faptul că sesizarea a venit dintr-o sursă anonimă, pe o platformă online creată exact în acest sens, nu asta pune sub semnul întrebării acuzația. Amenda nu a fost dată în urma delațiunii anonime (punem pariu că a fost un fermier mai informat/supărat?), este o afirmație falsă. În urma sesizării, ceea ce s-a întâmplat este că a pornit investigația, care a durat ceva vreme. Iar în urma investigațiilor și dovezilor găsite de investigatorii de la Consiliul Concurenței, susțin aceștia, au fost aplicate amenzile, de abia atunci.
Semnele de întrebare, când lași maimuțele (cu sensul de nepricepuți, la figurat) cu briciul, se transformă în semne de exclamare. Și nu în direcția dorită, căci fermierii nu sunt niște proști, să știți asta de la mine!
