Transformarea pășunilor în terenuri arabile – incriminată de Comisia Europeană
Roxana Dobre -
Starea pajiștilor din România a intrat în atenția Comisiei Europene care subliniază într-un document cu recomandări pentru țara noastră că pășunatul intensiv dar și conversia în terenuri agricole a pajiștilor, constituie ”presiuni și amenințări la adresa habitatelor autohtone”. Textul, emis de CE pe 18 decembrie 2020, subliniază ce măsuri ar trebuie să aibă în vedere autoritățile române pentru elaborarea Planulului Național Strategic al României.
Conform documentului citat (aveți forma sa integrală AICI), în România, 32 % din suprafața agricolă utilizată este reprezentată de pajiști permanente. CE citează raportul privind stadiul de conservare și tendințele speciilor și habitatelor elaborat în temeiul Directivei UE privind habitatele (2013-2018), 94,6 % din habitatele de tip „pajiști” din România se află într-un stadiu de conservare corespunzător, în timp ce pentru restul de 5,4 % stadiul de conservare este în declin. ”Presiunile și amenințările la adresa habitatelor din România sunt legate de schimbarea destinației terenurilor, intensificarea agriculturii, utilizarea excesivă a pesticidelor și a fertilizării, conversia pajiștilor în terenuri arabile, pășunatul intensiv, urbanizarea continuă, zonele industriale sau comerciale, eliminarea deșeurilor menajere și a celor provenite de la instalații de agrement, eroziunea solului sau compoziția speciilor”, atenționează Comisia.
Punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă în România
Conform sursei citate, există probleme din cauza lipsei de cunoștințe și de date deși România a înregistrat unele progrese în pregătirea planurilor de gestionare a siturilor Natura 2000. ”Furnizarea de resurse adecvate pentru punerea lor în aplicare va fi importantă pentru a menține speciile și habitatele de interes comunitar și/sau pentru a le readuce la un stadiu de conservare corespunzător în aria lor naturală de răspândire. România ar trebui să evite finanțarea investițiilor și a practicilor agricole cu impact negativ asupra siturilor Natura 2000 și nu numai; de asemenea, ar trebui să stabilească cerințe ambițioase privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) în ceea ce privește biodiversitatea și să aplice pe deplin cerințele legale în materie de gestionare (SMR) din directivele privind natura. În ciuda stării bune a biodiversității din România, (95 % din habitatele de tip „pajiști” din România sunt într-un stadiu de conservare corespunzător), presiunile și amenințările la adresa biodiversității persistă în pajiștile, terenurile cultivate și pădurile din cadrul rețelei Natura 2000. Indicele privind păsările specifice terenurilor agricole este în unele cazuri în creștere, în timp ce în altele acesta este în scădere. În câmpiile din România, unde predomină agricultura intensivă, lipsesc elementele de peisaj liniare (cum ar fi gardurile vii) și pârloagele. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru introducerea și conservarea elementelor de peisaj în zonele de câmpie din România”, se mai puntează în document.
Vă reamintim că potrivit unui regulament adoptat la finele anului trecut, anii 2021 și 2022 vor fi de tranziție către noua Politiciă Agricolă Comună, iar PNS va trebuie elaborat și adoptat până la finele anului 2022 pentru a intra în vigoare din 2023.
Despre recomandările transmise de Comisia Europeană pentru elaborarea Planulului Național Strategic al României puteți citi aici: Recomandările transmise de Comisia Europeană pentru Planul Național Strategic al României
