Recomandările transmise de Comisia Europeană pentru Planul Național Strategic al României

agrointeligenta.ro - 5 februarie 2021 12:58

Recomandări transmise de Comisia Europeană pentru elaborarea Planulului Național Strategic al României. Un document emis de Comisia Europeană pe 18 decembrie 2020, conține o serie de recomandări care se bazează pe analiza situației actuale, a nevoilor și priorităților pentru agricultură și pentru zonele rurale din România. Recomandările venite de la Bruxelles abordează obiectivele economice, de mediu și sociale specifice ale viitoarei politici agricole comune, în special nivelul de ambiție și obiectivele specifice ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.

Conform documentului (aveți forma sa integrală AICI), pentru a aborda provocările economice, de mediu/climatice și sociale interconectate, Comisia consideră că planul strategic PAC al României trebuie să își concentreze prioritățile și intervențiile asupra următoarelor aspecte, ținând seama în mod adecvat de marea diversitate teritorială și de starea în general bună a biodiversității agriculturii și zonelor rurale din România.

Vă reamintim că potrivit unui regulament adoptat la finele anului trecut, anii 2021 și 2022 vor fi de tranziție către noua Politiciă Agricolă Comună, iar PNS va trebuie elaborat și adoptat până la finele anului 2022 pentru a intra în vigoare din 2023.

Iată ce recomandări a transmis Comisia Europeană României pentru elaborarea PNS:

Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară

• Îmbunătățirea viabilității fermelor cu venituri mai reduse, în special a fermelor mai mici cu potențial de dezvoltare mai mare, prin promovarea ajustării structurale a acestor ferme printr-o distribuție mai direcționată, mai corectă și mai eficace a plăților directe, în special prin utilizarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și prin acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri. Îmbunătățirea distribuirii plăților directe ar trebui să țină seama de contribuția sprijinului pentru venit la dezvoltarea zonelor rurale.
• Reducerea vulnerabilității veniturilor fermierilor față de factorii externi, inclusiv față de schimbările climatice, prin sprijinirea: practicilor de gestionare agricolă durabilă (semănat direct în miriște, lucrări în benzi, în special pe pante, rotația culturilor utilizând culturi de leguminoase furajere); utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor; investițiilor în tehnologii noi; plantării de păduri și creării de suprafețe împădurite (inclusiv centuri agroforestiere și elemente de peisaj lemnoase), în special în câmpie, precum și sprijinirea activităților de informare, formare și consiliere, în conformitate cu cerințele specifice, cu privire la cele mai bune practici agricole, soiurile utilizate sau economisirea apei.
• Sprijinirea diversificării producției agricole, prin sprijinirea fermierilor în vederea orientării către piețe de produse cu valoare adăugată ridicată și a sporirii producției de culturi proteice, în vederea creării de noi lanțuri valorice și a optimizării oportunităților comerciale.
• Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric, în special prin sprijinirea înființării de organizații de producători în cadrul măsurilor PAC.

Stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă

• Îmbunătățirea gestionării nutrienţilor, precum și a protecției solului și a gestionării apei, prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotațiilor mai lungi și mai diversificate ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investițiilor în adăpostirea animalelor și în sistemele de gestionare a apei, care vor asigura utilizarea durabilă a apei și reducerea amprentei de apă în agricultură, precum și servicii de instruire și de consiliere.
• Contribuția la obiectivul Pactului verde al UE în ceea ce privește elementele de peisaj agricol prin menținerea prezenței elementelor de peisaj, prin conservarea acestora și prin promovarea introducerii acestor elemente în zonele în care lipsesc și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor agricole și forestiere, prin sprijinirea practicilor de gestionare durabilă, prin respectarea deplină a principiilor ecologice favorabile biodiversității (inclusiv polenizatorii sălbatici) și prin contribuția la realizarea obiectivelor specifice ale legislației legate de natură, în special în zonele Natura 2000. Acest lucru ar trebui să fie în concordanță cu nevoile identificate în cadrul de acțiune structurat în funcție de priorități și în planurile de acțiune privind speciile și habitatele stabilite la nivelul UE și la nivel național.
• Promovarea gestionării durabile a pădurilor și împădurirea, sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o stare bună a habitatelor și a speciilor și pentru a consolida reziliența la amenințări precum impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor prin elaborarea unor măsuri adecvate, cum ar fi plățile bazate pe rezultate.
• Contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește agricultura ecologică prin stimulente adecvate pentru menținerea agriculturii ecologice și conversia la aceasta.
• Menținerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră și de amoniac generate de agricultură prin sprijinirea practicilor și sistemelor agricole adecvate – de exemplu, agricultura de precizie, precum și investițiile necesare pentru punerea în aplicare a acestora. Astfel de acțiuni sunt necesare în special în unitățile zootehnice pentru a reduce emisiile provenite din gunoiul de grajd și din fermentația enterică, în conformitate cu Strategia privind metanul, printr-o combinație adecvată de intervenții (de exemplu, îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd).

Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale și abordarea cerințelor societale

• Contribuția la obiectivul Pactului verde în ceea ce privește riscul pesticidelor și utilizarea acestora prin sprijinirea utilizării reduse a pesticidelor și asigurarea punerii în aplicare integrale a gestionării integrate a dăunătorilor de către toți utilizatorii profesioniști de pesticide.
• Contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește antimicrobienele: deși vânzările de antimicrobiene se situează sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării acestora în agricultură, de exemplu prin integrarea obiectivelor în acțiuni concrete și mai ambițioase ale PAC.
• Îmbunătățirea substanțială a bunăstării animalelor și îmbunătățirea biosecurității fermelor, în special în fermele de porcine, prin sprijinirea îmbunătățirii practicilor de gestionare a șeptelului, a investițiilor, a formării și a serviciilor de consiliere.
• Reducerea decalajului economic și social dintre zonele urbane și rurale, reducerea sărăciei în zonele rurale, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, și încetinirea depopulării zonelor rurale prin sprijinirea investițiilor în infrastructura rurală, servicii, capitalul uman și activitățile neagricole, prelucrarea primară și secundară a produselor agricole și antreprenoriatul social, care au potențialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei. În acest sens, va fi important să se asigure sinergii cu alte fonduri UE și naționale.
• Facilitarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea dezvoltării întreprinderilor lor prin sprijinirea accesului la finanțare și la terenuri.

Încurajarea și împărtășirea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și încurajarea adoptării acestora

• Contribuția la obiectivul Pactului ecologic european în ceea ce privește internetul în bandă largă prin sprijinirea conectivității în moduri care completează alte surse de finanțare, însoțite de accelerarea abilităților digitale în zonele rurale și a soluțiilor digitale pentru agricultură.
• Realizarea de investiții într-un sistem AKIS funcțional pentru a îmbunătăți abilitățile profesionale și a sprijini crearea în comun de soluții inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învățare și formare profesională pe tot parcursul vieții pentru fermieri, prin sporirea competențelor tuturor serviciilor de consiliere și prin extinderea ofertei acestora în ceea ce privește consilierii și temele, prin structurarea interconexiunilor dintre componentele AKIS (în special cercetarea, consilierea, fermierii și rețeaua PAC), pentru a facilita fluiditatea schimbului și a fluxurilor de cunoștințe. Un sistem AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoștințe pentru a consolida impactul finanțării naționale sau din partea UE a cercetării și inovării.

Citiți mai multe despre acest subiect pe FortaPAC.agrointel.ro – Forța PAC pentru Fermieri!