• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Valeriu Tabără, Președinte ASAS: ”Reprezentanții României au refuzat de multe ori să prezinte la Bruxelles rapoartele puse la dispoziție de noi”

    Ramona Dascălu -

    Rapoartele ASAS, ținute la sertar de reprezentanții României la Bruxelles! Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), a declarat miercuri, 10 martie, cu ocazia evenimentului de prezentare a rezultatelor proiectului ”Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui”, că raportul va fi tradus în limba engleză și va fi pus la dispoziția tuturor structurilor europene întrucât reprezentanții României au refuzat de multe ori să prezinte la Bruxelles proiectele puse la dispoziție de Academie.

    Conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) a organizat miercuri – 10 martie, o videoconferinţă în care au fost prezentate rezultatele studiului ”Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui”, rezultatele obținute pe parcursul a trei ani de studii – 2018, 2019, 2020, precum și analiza statistică a acestora.

    Studii din necesitate, nu la comandă

    ”Cercetarea pe care colegii mei din Institutul de Cercetare au făcut-o și care este prezentată astăzi nu este la comanda nimănui și nici nu vom face cercetări la comandă și în care rezultatele să fie blocate pentru că nu le convine unora sau altora. Ele sunt făcute din necesitate, iar instituțiile publice a căror reprezentanți au lucrat cu responsabilitate la acest program, au obligația de a fi imparțiale și de a respecta toate tehnicile de cercetare pentru ca rezultatul să fie unul omologat și credibil. Nu răspundem la presiuni de niciun fel, cel puțin cât voi fi eu aici la academie”, a declarat Valeriu Tabără, președintele ASAS, în deschiderea videoconferinței.

    Acesta s-a declarat nemulțumit și de faptul că reprezentanții României la Bruxelles au refuzat de multe ori să prezinte autorităților europene rapoartele puse la dispoziție de Academie.

    ”Eu sunt nemulțumit, și o spun cu voce tare, de modul cum reprezentanții noștri s-au dus la Bruxelles. De multe ori au refuzat sau nu au prezentat rapoartele pe care le-am pus la dispoziție. Sau s-au pierdut. Am trimis după aceea în limba engleză. Și acest raport o să-l facem în limba engleză și o să îl punem la dispoziția tuturor structurilor europene. Îmi permit să spun că EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) la nivel european nu este un organism de decizie, niciodată deciziile administrative nu ne vor duce spre siguranță și progres. Din contră! Așa cum și colegii fermieri din Franța au mari probleme, așa pot avea toți dacă noi nu girăm acele organisme care trebuie să prezinte date certe pe baza unor decizii fundamentale cu efecte economice”, a spus președintele ASAS.

    Analize făcute în străinătate. La noi nu există laborator specializat

    De asemenea, Valeriu Tabără, președintele ASAS, a ținut să sublinieze faptul că țara noastră nu dispune la acest moment de niciun laborator care să facă analize și care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare.

    ”Pentru a aduce rezultatele comparative cu ceea ce înseamnă indicatorii Uniunii Europene, noi a trebuit să ne ducem să facem analizele în străinătate. Deci, rezultatele și analizele sunt făcute la institute autorizate de către UE, unul este din Franța, unul din Bulgaria și din Germania. În fiecare din anii pe care i-am avut și am obținut rezultatele, practic analizele au fost făcute în străinătate tocmai pentru a nu fi discuții legate de influențe asupra acestor rezultate de analiză. Este păcat însă ca la nivelul României nu există niciun laborator care să facă astfel de analize și care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare, dar discutăm și aducem tot felul de vinovății fără să avem rezultate de certificare. Am discutat și ieri cu domnul ministru la Ministerul Agriculturii, și o să mai reluăm aceste discuții, de necesitatea dotării laboratoarelor de analiză și de autorizarea lor în sensul în care să putem fi comparativ în plan internațional și rezultatele noastre de cercetare să fie comparate și acceptate împreună cu toate celelalte care se obțin în țările care au și care dispun de aceste laboratoare”, a spus Valeriu Tabără.

    Carmen Mincea, directorul proiectului: Aș dori ca noi în România să fim susținuți de autorități pentru că avem condiții speciale

    Carmen Mincea, cea care a condus proiectul de monitorizare a reziduurilor de pesticide la rapită, porumb și floarea soarelui situate în Podișul Moldovei, Dealurile Subcarpatice și sudul României, a declarat că trebuie să se țină cont de faptul că în România populația de dăunători este mult peste pragul economic de dăunare.

    ”Noi nu omorâm albine așa cum am văzut prin presă că am fost acuzați, că suntem criminali. Numărul populației de albine este în creștere în ultimii ani. Noi nu suntem într-un război cu apicultorii, noi suntem în slujba fermierilor dar și a apicultorilor. Iar noi, în România, ca să răspundem cerințelor Green Deal-ului, care dorește ca până în 2030 să reducem cantitatea de pesticide chimice utilizate cu 50%, aș dori să se înțeleagă și să fim susținuți de autorități că avem condiții speciale. Și avem date care să demonstreze că sunt zone în care populația de dăunători este mult peste pragul economic de dăunare. Precizez, sunt zone, asta nu înseamnă că vorbim de toată țara”, a spus aceasta.

    Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui pe anul 2020 a fost posibilă datorită fondurilor obținute prin programul ADER, a dezvăluit cercetătoarea.

    ”Din 2018, când cele trei substanțe – imidacloprid, clotianidin și tiametoxam au fost interzise cu desăvârșire a început o luptă crâncenă pentru că noi, cercetătorii, care suntem puși exclusiv în slujba fermierilor, numai pentru ei facem ce facem, niciodată pentru companii sau să apărăm astfel de interese (…). Pentru a obține din 2018 aceste autorizații de urgență ni s-au cerut de către Comisia Europeană dovezi științifice, de ce noi România, pentru că peste tot susținem că noi avem condiții speciale, și să fie foarte clar noi chiar avem condiții speciale, nu mă refer neapărat la condiții climatice, mă refer la faptul că România a ocupat locuri fruntașe în ultimii ani în ceea ce privește suprafața și producțiile obținute la floarea-soarelui și la porumb, asta înseamnă că agricultura noastră are nevoie de aceste culturi, și pentru obținerea lor avem nevoie, la o parte din aceste culturi, de substanțele neonicotinoide. (…) Începând cu anul 2016, Academia de Științe Agricole și Silvice, și respectiv domnul președinte Tabără, a început o luptă cu ministerul Agriculturii pentru a ne finanța aceste cercetări, adică noi ne-am rugat pentru a obține fonduri pentru că fără aceste fonduri noi nu am fi putut demara cercetările privind efectul neonicotinoidelor în principal asupra albinelor. (…) În 2018 am demarat primul proiect finanțat de ministerul Agriculturi pentru monitorizarea reziduurilor și totodată pentru evaluarea densității populațiilor de dăunători, dăunători problemă la porumb, floarea-soarelui și la început și la rapiță, principalul dărunător fiind Tanymecus. În 2019, prin eforturile ASAS, am obținut fonduri de la fundația ASAS, care a finanțat aceste cercetări pe parcursul anului 2019, iar din 2020 am aplicat din nou la ministerul Agriculturii, la programul ADER și am obținut fonduri pentru un alt proiect de monitorizare care de data aceasta cuprinde și metode alternative de combatere a dăunătorilor menționați care se va finaliza în anul 2022. Mulțumită acestor fonduri, avem acum posibilitatea să vă prezentăm rezultatele pe trei ani”, a declarat dr. Carmen Mincea la evenimentul organizat de ASAS.

    În 2020, nicio probă de albine nu a prezentat reziduuri de neonicotinoide

    Potrivit lui Carmen Mincea, directorul proiectului care a monitorizat reziduurilor de neonicotinoide la rapiță, porumb și floarea-soarelui pe parcursul anilor 2018, 2019 și 2020, în ultimul an, respectiv în 2020, procentul de probe de flori, de albine, de polen și de miere, care au conținut reziduuri, este foarte scăzut. De asemenea, și procentul de probe de sol care au prezentat reziduuri de neonicotinoide a fost mult mai mic în 2020 comparativ cu 2018.

    ”Am recoltat probe de plante în diferite stadii de dezvoltare, în 2019 ne-am gândit noi că ar fi foarte edificator să recoltăm și probe de sol. De asemenea, am recoltat împreună cu partenerii, colegii noștri de la apicultură, probe de albine și de produse ale stupului, respectiv miere, fagure și polen. În 2019, s-au recoltat 27 de probe de sol din punctele noastre de lucru, respectiv de la stațiunile Secuieni, Albota și Fundulea. Probele de sol au fost recoltate la 3-4 zile de la seămnat. Dintre aceste 27 de probe recoltate în 2019, au prezentat limita de cuantificare a reziduurilor, ceea ce înseamnă că un procent de 44,44% au conținut reziduuri peste limita de cuantificare pe care o vedeți prezentată în josul tabelului, de 0,01 miligrame substanță activă pe kilogramul de probe. În 2020, ne-au permis fondurile să recoltăm 53 de probe, din care doar 5 probe au avut reziduuri de neonicotinoide, respectiv 9,43%, deci procentul a scăzut foarte mult pentru că la tratamentul semințelor de rapiță și de floarea-soarelui nu s-au mai folosit neonicotinoide (…). În floare și în produse ale stupului, procentul probelor cu reziduuri este extrem de mic și este de-a dreptul nesemnificativ. (…) Probele de albine în 2018 au prezentat 20% reziduuri peste limita de cuantificare ca în 2020 nicio probă să nu mai prezinte reziduuri. În polen, de asemenea, a fost procentul mai mare în 2018 și numărul de probe mai mare, în 2020 nicio probă nu a avut. În 2020, fagurele cu puiet, a fost singurul an în care am avut de la colegii de la apicultură fagure cu puiet, o singură probă a avut reziduuri de acetamiprid, care este un neonicotinoid administrat în vegetație, iar în probele de miere, de asemenea, o probă a avut reziduuri de acetamiprid.(…) Procentul cel mai mare în reziduuri l-au avut probele de sol și dacă stăm să ne gândim este foarte normal pentru că sămânța este pusă în sol, deci acolo se distribuie și rămâne în funcție de condițiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Foarte edificator este faptul că procentul de flori, de albine, de polen și de miere, care a conținut reziduuri, este foarte scăzut”, a subliniat aceasta.

    Aceasta a spus că în continuare, tot prin intermediul proiectului ADER, se va desfășura un proiect care va cuprinde de această dată și metode alternative de combatere a dăunătorilor, care se va finaliza în anul 2022. ”Autoritățile fiecărui stat european care dorește să folosească insecticide, și care are nevoie, asta este important de reținut, dar noi avem nevoie, trebuie să pornească niște studii de evaluare a riscului și mai ales de găsire a soluțiilor alternative, inclusiv a metodelor non-chimice, de aceea noi în proiectul ADER care se desfășoară până în 2022 ne-am propus să găsim soluții alternative și folosim și produse biologice și alte metode de combatere a dăunătorilor de sol”, a dezvăluit aceasta.

    La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS. Pentru a nu influenţa rezultatele cercetării, Valeriu Tabără a subliniat că toate analizele au fost făcute în străinătate, la laboratoarele autorizate şi recunoscute de UE, pentru efectuarea analizelor de reziduuri, acreditate ISO 17 025 din Bulgaria, Germania şi Franţa.



    Te-ar mai putea interesa

    Șefa ANM – vești despre cum va fi vremea în următoarele zile Ajutor de minimis de 20 de euro/familia de albine! Solicitarea a ajuns la premierul Cîțu! ANM: Alerte de furtuni – Lista județelor unde cantitățile de apă vor depăși 40 l/mp

    Ultimele știri

    Ultima oră de la ANM: Alertă meteo în vigoare astăzi în 36 de județe Daniel Buda, europarlamentar: Transportul animalelor vii va continua! Cum arată ferma cu 3.680 de bovine şi cea mai mare rotativă de muls din România