PNRR: Bani alocați pentru zonele cu risc de inundații. Suma alocată: 323,4 milioane de euro

Roxana Dobre - 2 iunie 2021 17:14

Zonele agricole expuse riscului de inundații vor beneficia de investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform documentului lansat miercuri, 2 iunie, oficial de Guvern pe pagina de web. Anterior, propunerile României  în baza cărora ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro au fost transmise Comisiei Europene.

Conform PNRR, singura investiție care a rămas valabilă în zona gestionată de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) vizează intervenția doar asupra canalelor de desecare și a stațiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii și gestionării riscului de inundații în zonele:

”Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare – sistemele de desecare-drenaj existente, aflată în domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În paralel cu lucrările de reabilitare a liniilor de apărare la inundații existente, cât și a acumulărilor existente, pentru complementaritate, este necesară modernizarea sistemelor de desecare-drenaj existente ce deservesc zonele expuse riscului la inundații”, se arată în PNRR, forma publicată de Guvern.

Astfel, se mai precizează în document, a fost realizată prioritizarea proiectelor în funcție de zonele expuse riscului la inundații, cât și de frecvența apariției fenomenelor meteo extreme, rezultând un număr total de 35 de proiecte, cu o suprafață deservită de 442.407,66 ha, și o estimare bugetară de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest și Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiș), Centru (jud.
Covana, Brașov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia și Ilfov (jud. Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu), zona Sud-Est și parțial Nord-Est (Galați, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui).

Măsura nu presupune construirea sistemelor de desecare noi ci ”îmbunătățirea” celor vechi

În cadrul PNRR se menționează că prin această măsură nu se propune construirea sistemelor de desecare noi, ci se propun categorii de lucrări care vizează:

• lucrări de refacere a secțiunii de scurgere a canalelor prin consolidarea taluzelor (cu saltele realizate din fascine) și prin lucrări de înierbare a taluzelor și a coronamentului. Aceste lucrări sunt lucrări prietenoase cu mediul și se realizează din materiale naturale.
•  reabilitarea/modernizarea/automatizarea statiilor de pompare pentru evacuarea apelor;
•  automatizarea stațiilor de desecare și echiparea acestora cu echipament/software SCADA;
•  automatizarea construcțiilor hidrotehnice (stăvilare) și echiparea acestora cu panouri fotovoltaice și/sau turbine eoliene în vederea asigurării unei surse alternative de energie regenerabilă;
• construcțiilor hidrotehnice vor fi dotate cu senzori în vederea monitorizării nivelului apei din canal și pentru acționarea stavilelor;
•  lucrări de colectare, de transport și de evacuare în emisar a apei în exces pentru protecția împotriva inundațiilor, precum și a preluării unor volume de apă în cazul viiturilor;
•  reabilitarea/modernizarea/completarea/eficientizarea infrastructurii de eliminare a excesului de apă din profilul de sol (canale de eliminare a excesului de apă din profilul de sol, construcții de exploatare, stații de pompare reversibile, subtraversări/stăvilare și podețe).
•  canalele de desecare nu vor fi impermeabilizate; lucrările de intervenție se vor face pe infrastructura existentă deținută în administrare, astfel încat să nu fie afectată fauna și
  flora aferentă amenajării; refacerea secțiunii de scurgere, înierbarea taluzelor și refacerea coronamentelor prin înierbare.

De asemenea, se menționează că vor fi reabilitate/reconstruite zonele de protecţie ale sistemelor de desecare drenaj, acestea având scopul asigurării stabilităţii lucrărilor şi construcţiilor din amenajările de îmbunătăţiri funciare, dar mai ales pentru prevenirea poluării. ”Astfel, în cadrul fiecărui proiect, pe baza expertizei, se va analiza posibilitatea includerii măsurilor pentru restabilirea funcției de absorbție a terenurilor adiacente prin crearea zonelor tampon între suprafețele afectate de inundații și sistemele de desecare-drenaj, prin utilizarea zonei de protecție și a unor fâșii din terenurile afectate, prin implicarea deținătorilor de teren și instalarea fâșiilor de iarbă”, mai arată sursa citată.

În cadrul aceluiași text se mai subliniază că, în abordarea riscului la inundații, intervențiile propuse au ca scop creșterea capacității comunităților locale de a gestiona evenimente climatice extreme, având în vedere că sistemele de desecare-drenaj traverseaza sau sunt localizate în apropierea așezărilor umane, căilor rutiere și de transport sau a terenurilor agricole. Amenajările de îmbunătățiri funciare asigura, conform legislației în domeniu, protecția localităților și a oricăror categorii de construcții împotriva inundațiilor. Exploatarea acestor sisteme se face în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, de gestionare a căilor de comunicații și în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și tinând cont de cerințele obiectivelor de mediu.

Astfel, prin această măsură sunt abordate o parte din sistemele de desecare din amenajările în care au fost afectate gospodăriile locale de inundații, inclusiv în anul 2021, respectiv:
1. Amenajarea Someș Crasna, jud. Satu Mare;
2. Amenajarea Valea Ierului, jud. Bihor;
3. Amenajarea Canal Colector mal drept – CEFA, jud. Bihor;
4. Amenajarea Canal Colector mal stâng – INAND, jud. Bihor;
5. Amenajarea Criș Repede mal drept aval Oradea, jud. Bihor;
6. Amenajarea Partoș-Glogoni, jud. Timiș;
7. Amenajarea Becheiul Vechi-Vest Timișoara, jud. Timiș;
8. Amenajarea Hărman Prejmer, jud. Covasna.

”În același timp, este de reținut că sistemele de desecare nu extrag apa din sursele de apă de suprafață sau subterană, ci colectează apa din precipitații și o dirijează controlat în cursurile de apă de suprafață administrate de ANAR, suplimentând debitele din cursurile de apă și este refolosită de către beneficiarii de apă din aval”, se mai precizează în document.

Tot în PNRR, se mai arată că eliminarea excesului de apă prin intermediul amenajărilor de desecare este o componentă importantă a activității de apărare și combatere a efectelor negative a inundațiilor, reprezentând o necesitate, având în vedere următoarele:

•  tendința de modificarea climei, care indiă  o trecere de la clima continental temperată la o clima excesiv continentală;
• scăderea consistenței vegetației silvice și a a celei arbustive din zonele montane și premontane aflate în bazinele hidrografice de ordin inferior care a produs diminuarea rolului atenuator al acestora si favorizarea scurgerilor rapide și cu debite peste probabilitatile de depășire (asigurările de calcul);
•  scăderea timpilor de concentrare a apelor spre rețeaua hidrografică cu consecință directă mărirea riscului de apariție și frecvența a viiturilor;
•  creșterea debitelor solide rezultate în urma intensificării eroziunii totale în bazinele de hidrografice implict creștera efluenței aluvionare;
• colmatarea totală sau parțială a lucrărilor de apărare și de atenuare a viiturilor situate pe afluenții de ordin inferior (respectiv ordinul III – VI);
•  obturarea albiilor majore în multe secțiuni cu construcții executate fără a se ține seama de folosințele din amonte creează un remuu, cu efecte negative.

Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise, se mai precizează în PNRR,  se realizează prin eliminarea apelor de suprafață provenite din precipitații, topirea zăpezii, prin scurgeri de pe terenurile cu cote înalte, din freatic și aportul irigațiilor, și se realizează printr-o rețea de canale deschise.

”Schema rețelei de canale de desecare deschise, tipurile de canale și amplasarea acestora depind de mărimea suprafeței cu exces de umiditate, de sursa și mărimea excesului, de relieful terenului supus desecării, de folosința și oganizarea teritoriului, și cand este cazul, de rețeaua de irigație. Rețeaua de canale de desecare deschise, în functie de sursa excesului de umiditate este alcătuită din rețea de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitațiile căzute pe suprafața de desecat, rețeaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafața de pe terenurile învecinate mai înalte, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite din irigații, rețeaua de colectare a apelor de infiltrație prin diguri și pe sub diguri, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite de la piscicultură”, se mai arată în document.

În cadrul aceluiași text se mai precizează că rețeaua de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitații căzute pe suprafața de desecat este alcătuită din canale terțiare, canale secundare, principale și canale colectoare de evacuare. Evacuarea în emisar se poate face gravitațional sau prin pompare. Investițiile vor fi implementate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Beneficiarii finali ai investiției vor fi MADR și ANIF.

”Investițiile se realizează asupra infrastructurii din domeniul public al statului, beneficiarul finanțării fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Aceste investiții sunt necesare prevenirii și gestionării riscului la inundații, fiind atribute exercitate de o autoritate publică, astfel că acest tip de investiții nu implică elemente de natura ajutorului de stat”, se mai arată în PNRR.