• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Primăria dintr-o comună refuză să concesioneze pășunea către crescătorii de animale!

    Angelica Lefter -

    Lipsa de transparență în cazul contractelor de concesionare a pășunilor trezește suspiciuni ale fermierilor față de autoritățile locale care nu doresc să dea pășune crescătorilor de animale. Aceștia din urmă au început să-și arate nemulțumirile și consideră că autoritățile au interese ascunse, odată ce refuză să concesioneze terenul pentru pășunat.

    Cu o situație similară se confruntă crescătorul de oi și capre Niță Bătrânu, din comuna Scăești, sat Valea lui Pătru, județul Dolj. Deși de o viață întreagă crește animale, niciodată nu a putut avea propria pășune luată în concesiune de la Primărie.

    Fermierul a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că atât anul trecut, cât și în acest an, a făcut cerere pentru pășune, dar nu a primit un răspus concret. Anul acesta a primit doar o ștampilă cu un număr de înregistrare a cererii sale, însă răspunsul scris negru pe alb întârzie să apară.

    ”Dețin 100 de oi și 50 de capre. Niciodată nu mi s-a dat islaz de la primărie. Nu am avut acest drept. Deși am făcut cerere către Primărie și anul trecut și anul acesta, nu am primit niciun răspuns concludent. Doamna primar mi-a spus anul trecut că nu a venit ordinul pastoral și așa a rămas. Niciodată nu a mai ajuns ordinul! O parte din islaz este concesionat de Apele Române,  care am înțeles că ar fi patronată de administratorul de la primărie. S-au făcut lucrări pentru canalizare și acum firma cu canalizările plătește chirie la Apele Române. Restul de islaz este lăsat de izbeliște, au crescut scaieții, sunt mai mari decât mine. Dacă mi s-ar concesiona islaz aș face un fel de saivan, nu aș mai merge un kilometru, aș putea mări numărul de animale, așa dacă merg cu ele printre culturile oamenilor, nu le pot controla. Islazul comunal cred că are 100 de hectare. Toată lumea din comună paște animalele acolo. M-am interesat pe la primărie și, deși am făcut cerere, cred că nu se va rezolva nimic nici anul acesta, înțeleg că nu vrea doamna primar să concesioneze pășunea”, a menționat Niță Bătrânu.

    Crescătorul de ovine și caprine din comuna Scăești, județul Dolj susține că este amenințat constant de oamenii din comună că dacă va încerca să facă un amenajament pastoral pe locul unde își paște oile, i se va da foc. Amenințări primește și de la samsarii din zonă despre care spune că folosesc islazul pentru un număr mai mare de animale decât au declarat.

    ”Eu am voie să îmi pasc animalele pe un teren, dar nu-l pot concesiona, așa cum ar fi normal, să nu mai am probleme cu samsarii. Aceștia cumpără în anumite perioade din an animale și vin cu ele la păscut până să le vândă, astfel că dacă toată lumea paște pe terenul acela eu nu pot spune că am terenul meu unde să-mi pasc animalele. Nu pot face o stână. Stau cu oile în mijlocul satului, nici nu pot să respect legea, să am distanță față de vecini și aceștia se plâng mereu că nu mai pot suporta situația. Așa, dacă aș avea teren concesionat mi-aș face eu acolo un amenajament. Unii oameni m-au și amenințat că dacă pun stână acolo sau îmi duc rulota, vin să-mi dea foc! Eu dacă aș avea un contract de concesiune, ei n-ar mai putea să recurgă la astfel de gesturi. Eu aș avea dreptul la mai mult de 30 de hectare de islaz. Samsarii au câte o vacă si un cal, dar ei pe vară cumpără animale de ordinul zecilor, vin cu ele acolo si apoi le vând”, spune crescătorul de animale doljean.

    Acesta a subliniat și dezavantajul financiar de a nu avea pășune. Pe lângă faptul că vecinii reclamă faptul că a ajuns să țină oile în mijlocul satului, nici nu poate încasa banii pentru pășune de la APIA.

    ”În plus, islazul concesionat se poate băga la APIA, aș lua niște bani de pe urma lui și aș putea să-mi dezvolt afacerea. Aș avea dreptul a 30 de hectare minim și maxim 50 de hectare de teren. Aș putea să stau toată iarna acolo să nu mai fac naveta. Așa, vecinii mă amenință, că nu am dreptul să fac stâna în sat, ar trebui să am 100 de metri cel puțin distanță până la case”, a concluzionat Niță Bătrânu,fermier din comuna Scăești, sat Valea lui Pătru, județul Dolj.

    Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au vrut să afle de ce s-a creat această situație în comuna Scăești, din județul Dolj, și au sunat la Primărie pentru a sta de vorbă cu primarul Mihaela Mateescu. Un angajat al instituției a răspuns la telefon și a spus că doamna primar este cu treburi la Craiova. La insistențele jurnaliștilor, deși inițial a vrut să pară cooperant, a închis telefonul. Următoarele încercări au fost în zadar, tot ce s-a mai putut auzi a fost un sunet de linie ocupată.

    Toată această reacție inadecvată naște semne de întrebare, altfel autoritățile locale s-ar fi putut folosi de dreptul la replică oferit de jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO și ar fi putut lămuri situația pentru fermierul care încă așteaptă un răspuns în legătură cu o posibilă viitoare concesionare de pășune. Așteptăm în continuare punctul de vedere al doamnei primar la adresa redactia@agrointel.ro și vom completa demersurile noastre cu adrese oficiale transmise cu sprijinul Asociației Forța Fermierilor atât către primărie, cât și către Prefectură, Consiliul Județean, Asociația Comunelor din România și Direcția Națională Anticorupție.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Prima tranșă de motorină din România a ajuns în Rep. Moldova. Fermierii, ajutor de 18,46 litri/ha Șefa din Ministerul Agriculturii, audiată astăzi la DNA Timișoara Efectivul de bovine din România – în scădere. Țara noastră, pe locul 9 în UE la numărul de vaci

    Ultimele știri

    Iarba tăiată – îngrășământ pentru pomi. Aplicare și beneficii Rețetă de îngrăşământ cu sare amară pentru roşii mai gustoase Fermieri revoltați de selfie-urile în rapiță