• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Gheorghe Vlad, CATAR: În piețe doar 5% sunt fermieri, restul sunt samsari cu acte false de producător!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Piețele sunt ocupate în proporție de 95 la sută de samsari, susține președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România – CATAR, Gheorghe Vlad. Acesta spune că în complicitate cu primarii, negustorii reușesc să își scoată atestate de producător false.

    ”Ceea ce vedeți astăzi în piață este o păcăleală, eticheta îmbracă forma iar majoritatea atestatelor de producător sunt clar falsificate, în care sunt trecuți negustorii, cu ghilimele, samsarii că sunt rude de gradul I, II. Fac înțelegeri cu primarii, duc o cerere, o adeverință iar în piețe doar 5 la sută sunt producători. Și repet, producătorul nu poate să fie prezent 7 zile din 7 pentru că are culturi de întreținut, de defrișat. Adică nu există producător autentic în relația directă cu consumatorul în aceste piețe. Piețele sunt deformate ca imagine și astăzi ajung pe tarabă inclusiv marfă etichetată ca produs românesc ceea ce s-a găsit și în supermarket. Știm foarte bine că România avea în anul 1989 circa 3.000 de hectare sere, astăzi spun cu tragedie în suflet România are sub 10 hectare de sere încălzite”, a spus Gheorghe Vlad la emisiunea Viața Satului de la TVR 1.

    Acesta a subliniat că digitalizarea în agricultură este o soluție și pentru a elimina falșii producători. ”Trebuie făcută o digitalizare, cum spunem noi agricultură de precizie, pentru evidența producătorilor reali pentru că producătorul nostru nu a fost sprijinit. S-a lucrat la dezbinarea în legumicultură pentru a nu fi competitivi pe piața autohtonă și piața externă”, a mai punctat Gheorghe Vlad.

    Primarii ar trebui să îi susțină pe producători

    Președintele CATAR a avut un mesaj și pentru Guvern dar și pentru primari, cei care, crede el ar trebuie să îi susțină cel mai mult pe producătorii locali. ”Rolul nostru este de producător iar acest rol de încheie la poarta fermei, a solarului și atunci intervine un samsar, un comerciant, cum vreți să îi spuneți. Mai departe trebuie să intervină nu neapărat ministerul agriculturii ci însuși Guvernul pentru că noi ca legumicultori ne desfășurăm activitatea într-o Unitate Administrativ Teritorială, adică pe înțelesul tuturor cu Primăriile. Primarul este cel care păstorește localitatea respectivă iar el la taxe și impozite trebuie să primească nu obligatoriu bani, pot să îi duc marfă, să își facă el un depozit la nivel de UAT în care el să îl ajute pe fermier în funcție de zonă, pentru bazin legumicol cu legume, bazin montan cu produse din lapte. Deci Guvernul trebuie să intervină pentru depozite, nu ministerul. Iar acestea trebuie să aibă capacitatea specifică conform producătorilor din zonă”, a conchis legumicultorul.


    Te-ar mai putea interesa

    Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care elimină plafonarea pentru procesatorii alimentelor de bază Barbu a promis noi credite agricole ”de săptămâna viitoare”. Niciun cuvânt despre ajutoarele de 68 euro/vacă și de 20 euro/porc Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă în 2025 vor primi despăgubiri! Cuantum: 200 euro/ha Stațiunea Popăuți a obținut certificatele de recunoaștere pentru Karakul Alb și Karakul Roz: ”Sunt creații proprii ale Stațiunii” Se mai fac plăți din subvenții după termenul de 30 iunie? Răspunsul șefului APIA pentru fermieri!

    Ultimele știri

    Secerișul aduce bani în plus. Unii polonezi își iau concediu pentru un câștig mai bun pe combină APIA și ANZ – întâlnire de lucru despre subvențiile crescătorilor de animale AgroReclamații. Posibilă poluare a râului Târnava Mică în urma activității un sortator de carne din Germania Caniculă la pachet cu furtuni. ANM anunță vijelii și ploi torențiale, de marți Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică”