• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermele Ecologice Silvania: cum se formează prețul laptelui bio obținut de la cinci ferme cu 1.300 de vaci

    Angelica Lefter -

    Cu cât se produce laptele bio și ce preț are el pe piață. Două întrebări la care europarlamentarul Daniel Buda a primit răspuns în cadrul unei vizite făcute la Cooperativa Agricolă ”Fermele Ecologice Silvania” din localitatea Moiad, județul Sălaj.

    Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda a aflat de la fermieri că 74% din costul furajării este reprezentat componenta proteică. ”Stabilirea prețului la lapte având ca reper bursele din Londra, Olanda și Germania, așa cum se întâmplă astăzi în unele ferme, poate reprezenta un model de succes la nivel național, dar și la nivel european!”, crede Daniel Buda.

    Cooperativă bio cu 1.300 de animale în 5 ferme

    ”Astăzi am vizitat ferma Cooperativei Agricole Fermele Ecologice Silvania din localitatea Moiad, județul Sălaj. În această cooperativă, cresc 1.300 de animale în 5 ferme, 3 ferme de vaci și 2 axate pe producția vegetală. Zilnic, se obțin aproximativ 14.000 de litri de lapte care este procesat în unitatea proprie, dar au capacitatea de a procesa până la 8.000 de litri de lapte pe zi. Cei din cooperativă dețin o fabrică de lactate eco, Bioforia, livrând în Zalău și în împrejurimi telemea, brânză, unt, smântână, urmând să extindă livrările la domiciliu și pe raza județului Cluj”, a scris Daniel Buda pe pagina sa de Facebook.

    De la sămânța din brazdă, la produsul de pe raft – totul e bio

    În fermele din Țara Silvaniei, pe lângă laptele ecologic de vacă, se produc șroturi ecologice de soia și floarea-soarelui, precum și ulei de soia și floarea-soarelui certificate ecologic, presat la rece. ”Astfel, tot ce se produce în cadrul acestei cooperative este exclusiv bio întrucât se cultivă doar culturi ecologice, se cresc doar animale în regim bio, se procesează și ambalează doar produse ecologice. Lanțul alimentar este scurt pentru a asigura cel mai bun control al calității, de la sămânța din brazdă la produsul de pe raft. Procesarea este una simplă începută cu pasteurizare blândă la temperaturi medii, fără adaos de lapte praf, fără înglobare de albumină, fără adaos de grăsimi vegetale și fără alți potențiatori de arome”, explică europarlamentarul.

    O componentă importantă a acestei cooperative o reprezintă digitalizare. Cei de la ”Fermele Ecologice Silvania” au un sistem tehnologic extrem de bine pus la punct, iar prin intermediul diferitelor aplicații se urmăresc indicatori de producție, astfel încât își pot eficientiza tot procesul și pot maximiza câștigurile.

    Prețul per litru de lapte este stabilit în funcție de bursele internaționale. ”Se face media a trei burse din statele UE, iar prețul de vânzare ajunge undeva între 2,2-2,3 lei per litru de lapte, în timp ce costul de producție este de aproximativ 1,8-1,9 lei per litru. Fermele din Cooperativa Silvania promovează doar produse românești, locale, exclusiv din fermele din nordul Transilvaniei: ”Trebuie să ne promovăm produsele românești, să fim uniți pentru a reuși să intrăm în lanțul marilor magazine alimentare.” Astfel, în spiritul acesta comunitar, membrii Cooperativei sprijină ceilalți fermieri locali din comune cu know-how, informații pentru creșterea producției, dar și eficientizarea activității”, scrie Daniel Buda despre experiența avută la Cooperativa Agricolă ”Fermele Ecologice Silvania”.

    Cu toate că s-a arătat mândru de ceea ce sălăjenii au putut să realizeze prin acest exemplu de urmat, europarlamentarul Daniel Buda a amintit și de obstacolele care apar în fața fermierilor români care vor să producă bio.

    ”Viitoarea Politică Agricolă Comună prevede alocarea a unui procent de peste 25% în dezvoltarea producției ecologice. Green Deal-ul si strategia Farm to Fork „reclamă” și ele o scădere a utilizării pesticidelor și insecticidelor și îndreptarea către o agricultură ecologică. Ușor de spus, mai greu de făcut (…) Deși Cooperativa Agricolă Fermele Ecologice Silvania reprezintă un model de succes și un exemplu de bune practici, dificultățile întâmpinate de acest sector nu sunt puține. Am subliniat asta și cu ocazia dezbaterilor în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, că nu este atât de greu să produci, cât este de greu să vinzi în profit. Dacă pornești de la un preț vânzare a laptelui de 2,2- 2,3 lei, dar cu un preț de cost de 1,8-1,9 lei, îti dai seama că uneori ”e mai mare sfara decât jumara”, menționează oficialul european.

    Daniel Buda amintește cu acest prilej și despre legislația românească ce nu pare a fi făcută în sprijinul fermierilor, legislație care impune costuri mari pentru respectarea ei, iar la final acesta se regăsește în costul produsului.

    ”O problemă sistemică a sectorului zootehnic pleacă de la o legislație tâmpită și idioată ca cei care au adoptat-o, legat de depozitarea gunoiului de grajd, unde ai nevoie de milioane de metri cubi și tone de acte pentru autorizații, comparativ cu Franța, Belgia, Olanda, unde gunoiul stă bine merci la capătul tarlalei. Acest lucru te face sa îți dai seama cât de idioți și de retardați au fost guvernanții care au transpus aceeași directivă europeană legată de gestionarea deșeurilor si inclusiv a gunoiului de grajd! Spun asta deoarece managementul deșeurilor sau a bălegarului este o componentă importantă și cu implicații financiare serioase pentru orice fermă, cu implicații majore asupra prețului de cost al produsului final.

    74% din costul furajului e reprezentat de proteină

    Dacă ne ducem la componenta proteică a furajelor, observăm că 74% din prețul de cost este dat de acest segment. Oricât ai încerca să reduci prețul de cost cu o legislație șchioapă, cu prețuri ridicate ce depășesc imediat prețul de cost, îți dai seama cât de dificil este să faci zootehnie în România. Știu că în același timp, responsabilitatea ne aparține. Vorba unui fermier: ”că doar sunteți la guvernare”, a declarat pe pagina sa oficială Daniel Buda.

    Europarlamentarul ține să comenteze, însă, că ”birocrația în agricultură”, pe care o compară cu un ”cancer” are un debut istoric. Despre salvarea sistemului agricol din România, are însă o altă părere.

    Doar că acest „cancer” numit birocrația în agricultură a debutat cu multă vreme în urmă, astfel încât numai o inginerie genetică mai poate salva sistemul agricol din România. Iar acest lucru, este posibil cu ajutorul fondurilor europene care vin să susțină agricultura ecologică și nu numai! Fără însă a umbla la legislația privind autorizarea, privind mediul înconjurător, privind piețele de desfacere, fără a ne schimba mentalitatea și cultura organizațională, nu mă tem, ci sunt sigur că nu vom reuși. Cred că fiecare decident politic, fie că vorbim de cei de la Direcția Agricolă, fie că vorbim de cei din structurile de control sau din Ministere, ori Comisia Europeană, ar trebui să stea o săptămână cel puțin „la reeducare” într-o fermă zootehnică pentru a înțelege ce se întâmplă acolo jos, cum spun unii, la ”bordura din fermă”, conchide europarlamentarul român, Daniel Buda.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Zucchini, dovlecei şi plăcintar BIO, made in România Ferma de familie ajunsă în anul 2021. Luptele fermierului Florin Platon, răzeșul care lucrează terenul bătăliei de la Podul Înalt Asociație de fermieri: ”Domnule Oros, faceți ceva pentru noi sau vă dați demisia!?!”

    Ultimele știri

    UE nu sprijină financiar transportul de animale vii și recomandă abatoarele de fermă Carmen Avram: ”Domnul ministru Oros, nemaivăzutul, a fost prins cu 3 minciuni” Ministrul Adrian Oros, întâlnire cu Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz