• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Bășicarea frunzelor la piersic, cais și nectarin: cauze, tratament

    Ramona Dascălu -

    Bășicarea frunzelor de piersic, cais, nectarin sau migdal reprezintă una dintre cele mai frecvente boli întâlnite primăvara la pomii fructiferi. Boala este cauzată de ciuperca Taphrina deformans. Pomii atacați și la care nu se aplică tratamente la timp vor avea o producție semnificativ redusă de fructe și le va fi afectată și vitalitatea. Boala este mai agresivă la nectarin decât la piersic.

    Bășicarea frunzelor este cauzată de o ciupercă

    Bășicarea frunzelor: cauzele bolii

    Bășicarea frunzelor la cais, piersic sau nectarin este cauzată de o ciupercă și este o boală de primăvară a pomilor fructiferi. Factorii care favorizează bășicarea frunzelor sunt mai ales umiditatea și temperaturi scăzute care conduc la dezvoltarea sporilor ciupercii Taphrina deformans. Acest agent iernează ca spori sub scoarța pomilor, în jurul mugurilor și în alte zone protejate, de unde infectează frunzele imediat cum ies din boboci. Mai târziu, ciuperca produce un mare număr de noi spori care vor infecta imediat și pomii vecini.

    Temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii care produce fenomenul de bășicare a frunzelor este de aproximativ 20 grade Celsius. Boala ajunge la apogeu atunci când pomii sunt uzi, de la ploaie sau rouă, timp de două sau mai multe zile. Cu toate ca frunzele pot fi infectate, simptomele pot să apară doar când temperaturile rămân peste 20 grade Celsius. Vremea rece prelungește perioada de dezvoltare a bolii prin favorizarea dezvoltării patogenilor și încetinirea creșterii frunzelor. Dezvoltarea normală a frunzelor de piersic/nectarin are loc atunci când vremea este uscată și caldă, cu temperaturi cuprinse între 26 grade până la 30 grade Celsius.

    Peste 28 de grade Celsius, ciuperca își pierde virulența.

    Primele semne de boală la piersic

    Bășicarea frunzelor: Primele semne ale atacului

    În prima fază a bolii, care apare după dezmugurire, se pot identifica niște zone roșiatice pe frunzele în curs de dezvoltare. Cu timpul, aceste zone se îngroașă și se încrețesc, conducând la deformarea severă a frunzelor, care se vor ondula. Mai târziu, frunzele afectate vor căpăta culoarea galbenă, roșie sau maro. Frunzele afectate de boală pot rămâne pe pom sau pot cădea pe sol.

    Cu toate că frunzele pot fi infectate de ceva timp, simptomele apar de regulă când temperaturile rămân peste 20 grade Celsius.

    Important de știut este că boala se extinde ușor de la frunze pe lăstarii tineri și apoi pe muguri, flori sau fructe. Pe lăstari vor apărea necroze cu vindecare foarte dificilă sau care vor duce la uscare, mugurii afectați se vor usca, florile vor deveni sterile și se vor usca, iar fructele vor avea coaja tare ca o crustă și se vor crăpa.

    Bășicarea frunzelor: efecte asupra producției

    Bășicarea frunzelor: Efectele bolii

    Odată pomul – care poate fi cais, nectarin sau pierci, este afectat de bășicarea frunzelor, efectele pot fi dezastruoase pentru producția de fructe.

    Creșterea lăstarilor și fructelor este mult diminuată, fiind afectată atât producția din anul în curs, cât și cea din anul următor.

    Dacă nu se intervine, frunzele atacate cad în luna iunie, iar pomul este puternic epuizat de refacerea frunzișului, iar în cazul în care urmează și o iarnă geroasă, pomul se poate usca definitiv.

    Bășicarea frunzelor: Transmiterea bolii la pomii fructiferi

    Boala se transmite de la un pom la altul și dacă nu este eliminată din livadă, atacul revine chiar mai agresiv în anul următor. Ciuperca care cauzează fenomenul de bășicare a frunzelor supraviețuiește peste vară, iar apoi toamna, în perioadele umede, se înmulțește și se răspândește pe toată suprafața pomului iar la sosirea primăverii își reia ciclul vietii și, dacă pomii rămân netratați pe timpul iernii, aceștia se vor usca parțial sau total.

    Tratamente pentru boala foliară la nectarin, piersic sau migdal

    Bășicarea frunzelor: Metode de tratament

    Combaterea bășicării frunzelor se face prin tratamente aplicate la timp, cu rol preventiv. Se pot stropi pomii și după ce boala este prezentă, însă fungicidele nu pot ajuta la recuperarea frunzelor afectate. Din acest motiv este nevoie ca livada să fie atent monitorizată și tratamentul să fie aplicat de la primele semne ale bășicării.

    Pentru tratarea pomilor afectați de bășicarea frunzelor, deci infectați cu ciuperca Taphrina deformans, se recomandă stropirea cu produse fitosanitare de contact sau produse fitosanitare sistemice.

    Tratamentele care se aplică pentru combaterea bășicării frunzelor sunt cu fungicide, fiind vorba de o boală fungică.
    Ca și combatere bio, în anii în care boala se manifestă sever, se recomandă rărirea drastică frunzelor pentru a ajuta pomul să refacă frunzișul și să se pregătească de iarnă.

    Pomii atacați au nevoie de un surplus de îngrășământ pe bază de azot.

    Bășicarea frunzelor: Schemă de tratament pentru combatere

    Pomicultorul Marius Roman, fondatorul Pepinierelor Roman din județul Ilfov, recomandă o schemă eficientă pentru combaterea bolii de bășicare a frunzelor la nectarin și piersic. Inginerul recomandă ca o primă stropire a pomilor afectați să se facă cu un amestec de fungicid Score – 0,02% + fungicid Merpan- 0,2% + biostimulator Atonik – 0,1%. După circa 10 zile de la primul tratament se vine cu o a doua stropire cu fungicidul Systhane Forte – 0,02% + fungicidul Dithane – 0,25% + biostimulatorul Cropmax – 0,2%.

    Un alt propus recomandat pentru combaterea bășicării frunzelor este fungicidul Topsin.

    Bășicarea frunzelor, boală cauzată de Taphrina deformans

    Bășicarea frunzelor: Schemă de tratament pentru prevenirea bolii

    Pentru a preveni boala cauzată de ciuperca Taphrina deformans, se recomandă tratarea pomilor cu un fungicid, în fiecare an, după ce frunzele au căzut. În general, un singur tratament, atunci când pomii sunt în stare latentă este eficient. În zonele cu precipitații abundente, este recomandat să se aplice și un al doilea tratament, de preferință înainte de umflarea bobocilor.

    Pomicultorul Florin Bicăjanu recomandă ca iarna, când pomii sunt în repaus vegetativ, să se facă 2-3 stropiri cu SCUDO. Primăvara când pomul este în stadiul de înmugurit (buton roz) se face o stropire foliară cu BLOCKS (30ml la 10 litri de apă), după care se face o stropire foliară după caderea florilor (legare) cu BLOCKS (30ml la 10 litri de apă) și o nouă stropire foliară cu BLOCKS (30ml la 10 litri de apă) la 14 zile după tratamentul anterior.

    Bășicarea frunzelor: Măsuri de prevenire

    Tăierile de primăvară la piersic și nectarin sunt importante pentru prevenirea bolii. Toate ramurile infectate trebuie înlăturate și distruse. Mai ales la pomii bătrâni, întinerirea prin tăiere va contribui la eliminarea focarelor de infecție.

    O altă metodă de prevenție constă în eliminarea din livadă a tuturor fructelor bolnave, căzute pe sol ori rămase în pomi, după terminarea culesului.

    Un rol important în evitarea apariției fenomenului de bășicare a frunzelor îl joacă și solul din jurul pomilor, care tot timpul anului trebuie păstrat curat, adică trebuie adunate tot timpul frunzele căzute.

    De asemenea, o altă măsură de protecție care poate fi luată de pomicultori este cultivarea de soiuri mai puțin sensibile.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Alertă ANM în vigoare! Vreme foarte rece și rafale puternice de vânt de peste 80-100 km/h! Apelul șefului APIA: 1 octombrie – termen limită pentru subvențiile pe hectar și animale! Anunțul făcut de RAR pentru proprietarii de tractoare și de combine!

    Ultimele știri

    Ziua europeană a produselor ecologice. Decizia pentru fermieri luată de trei instituții europene! Carmen Avram – interpelare către comisarul Wojciechowski: Când veți face studii pentru a vedea cum sunt afectați fermierii? Șeful APIA: Controalele în stupine au fost finalizate. Când primesc apicultorii banii!