• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cât câștigă un crescător de vaci de lapte din România

    Ramona Dascălu -

    Profitabilitate în sectorul creșterii vacilor de lapte. Ce profit are un fermier român care crește vaci de lapte – un calcul făcut în mod oficial, în cadrul unui studiu care arată că un crescător de vaci de lapte are un câștig mediu de 154 de euro la fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează. Profitul fermierilor români care cresc vaci de lapte ar fi al doilea cel mai mare din UE.

    Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană un fermier român câștigă în medie 154 de euro la fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează, clasându-se astfel pe locul doi în UE, în ceea ce privește topul marjelor de profit, după Italia, care are o marjă de 194 de euro pe tona de lapte. Acest lucru însă se pare că nu le asigură crescătorilor români niște venituri mari, ci din contră.

    Veniturile crescătorilor – foarte mici

    Fermierii români au cele mai mici venituri dintre statele membre, de 5.176 de euro/Unitate de Muncă Anuală (câștigul unei persoane care lucrează program complet într-o fermă). Spre comparație, o fermă din Danemarca are venituri de 17 ori mai mari, de 85.000 de euro/UMA. Acest lucru vine însă în contrapondere cu faptul că laptele românesc este un produs care generează a doua cea mai mare marjă de profit (preț plus plăți cuplate minus costuri de operare), de 154 de euro.

    Producțiile mici pe cap de vacă

    Analiștii Comisiei Europene susțin că se întâmplă acest fenomen în România din cauza faptului că marja de profit este influențată în mare măsură de sprijinul cuplat zootehnic (SCZ), sprijin care era în 2018 de 341 de euro pe animal și de 380 de euro pe cap de animal în 2020. De asemenea, costurile de producție la nivel local (hrană, energie, servicii veterinare etc.) sunt printre cele mai reduse din UE. În schimb, laptele românesc de la poarta fermei este unul ieftin, comparativ cu produsul din celelalte state membre, fermele sunt foarte mici, în medie de 6 vaci pe fermă, iar producția pe cap de animal foarte redusă, undeva la 3.645 kg/cap de vită față de media de 7.390 de kg.

    “Marjele pentru Italia (194 euro/t) au fost de departe cele mai mari din UE în 2018. Acest lucru s-a datorat faptului că produsele sale cu valoare adăugată mare au generat prețuri ridicate, combinate cu costuri reduse pe tona de lapte. Italia a fost urmată de România (154 euro/t), care, în pofida prețului scăzut al laptelui, a beneficiat foarte mult de sprijin cuplat facultativ ce a atins o valoare semnificativă de 341 euro pe animal în 2018. Cu toate acestea, deoarece subvenția nu a fost distribuită în mod egal între fermele de lapte, sprijinul cuplat s-a situat la o medie de 39 euro/t de lapte”, se arată în documentul citat de economica.net.

    Fermierii români, cei mai săraci din Uniunea Europeană

    Venituri și costuri de exploatare similare cu cele din România sunt și în Polonia și Bulgaria, iar marjele lor brute s-au situat imediat după România, la 151 și 150 euro/tonă. În ceea ce privește veniturile însă, fermierii bulgari sunt departe de cei români, cu 9.930 de euro/UAT în timp ce polonezii au venituri medii de peste 11.000 de euro/UAT, venitul mediu net al unei ferme de vaci de lapte din UE fiind de 23.575 de euro /UAT.

    Potrivit studiului realizat de Comisia Europeană, cele mai competitive ferme din UE sunt în Belgia, Denemarca, Luxembourg, Irlanda și Olanda. Dintre acestea, cele mai mari venituri medii per fermă sunt înregistrate în Danemarca – 85.419 de euro/UAT, chiar dacă în acest stat marjele sunt printre cele mai mici – de 107 euro pe tona de lapte, adică cu 8% sub media UE.

    “Venitul mediu ridicat din Danemarca s-a datorat, în principal, numărului mare de vaci de lapte din exploatație și a randamentelor medii foarte ridicate pe vacă, de peste 9 500 kg/vacă față de media UE de aproximativ 7 000 kg/vacă) în 2018. În schimb, România are ferme foarte mici și producții mici pe cap de vacă. În ciuda marjelor ridicate, veniturile au fost scăzute”, se explică în studiul Comisie Europene.


    Te-ar mai putea interesa

    Tractoarele New Holland pe care fermierii le pot cumpăra prin Programul Rabla pentru Tractoare Fermierii care intră pe lista de plăți APIA pentru a doua tranșă din subvenții Rabla pentru tractoare – ghid final. Condiții, acte necesare, procedură de înscriere

    Ultimele știri

    Vânzarea terenurilor agricole din apropierea granițelor – aproape imposibilă! Fermierii ruși renunță la cultura de grâu: ”Există pierderi la fiecare tonă” Gazeo și Clementine: soiuri noi de grâu și orzoaică de la ITC Seeds