• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Suntem pregătiți să trecem la “verde”? Experți români și olandezi, față în față pentru cele mai bune răspunsuri!

    Roxana Dobre -

    Credeți că suntem pregătiți să trecem la “verde”? O discuție de impact care s-a bucurat de participarea unor reputați specialiști din țara noastră dar și Olanda a fost găzduită de către Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România, în cooperare cu Centrul de excelență pentru resurse educaționale agroalimentare și dezvoltare durabilă. Evenimentul, desfășurat miercuri, 19 mai a reprezentat o platformă activă în care vorbitorii au discutat despre rolul pe care educația agricolă îl joacă sau ar trebui să-l joace pentru a contribui la această tranziție, despre importanța noțiunii de economie circulară și sustenabilitate în domeniul agroalimentar și nu numai, despre rolul adesea subestimat al “verdelui” din mediul nostru de viață.

    Arie Veldhuizen – consilier pentru agricultură la Ambasada Olandei în România

    În timpul discuției cu moderatorul evenimentului, speakerul Alex Glod, consilierul pentru agricultură la Ambasada Olandei în România, Arie Veldhuizen, a transmis că, în afară de problemele globale, fiecare țară are propriile provocări cărora trebuie să le găsească răspunsuri.

    ”Trebuie să lucrăm în cadrul bilateral sau regional pentru a găsi soluții potrivite, de aceea astăzi vorbim despre cooperarea bilaterală dintre Țările de Jos și România în educație, urbanizare și agricultură circulară. De ce facem aceste lucruri? Pentru că suntem două țări complementare. Olanda e o țară mică, dar foarte eficientă în producția alimentară. Iar România, o țară frumoasă, cu suprafețe mari și foarte adecvată pentru producția agro-alimentară. Împreună cred că putem găsi soluții adecvate pentru ambele state”, a spus Arie Veldhuizen.

    Excelența Sa Ambasadorul Roelof van Ees: ”Politicile europene cer împărtășirea de cunoștințe între țări”

    Excelența Sa Ambasadorul Roelof van Ees

    Cooperarea dintre educație-cercetare, autorități și sectorul de afaceri a permis ca Țările de Jos să intre în topul mondial când vine vorba de agricultură, iar această poziție privilegiată este una pe care vrem să o păstrăm și să o întărim, chiar în condițiile tranziției la o agricultură circulară, a transmis Excelența Sa Ambasadorul Roelof van Ees.

    ”O agricultură în care grija față de mediu și mai bună folosire a resurselor joacă un rol mult mai important. După cum știți, și obiectivele de dezvoltare durabilă precum și politicile europene cer acest lucru. Consider că împărtășirea de cunoștințe este la fel de importantă precum dezvoltarea lor; astăzi, mai mult ca oricând, având în vedere provocările cu care se confruntă umanitatea, legate de schimbările climatice și de creșterea rapidă a populației. România și Olanda au deja o îndelungată colaborare la nivel guvernamental și economic. Acum, Centrul de excelență pe care îl inaugurăm azi își propune să faciliteze cooperarea în domeniul educației agricole, fiind o entitate care vă poate ajuta să aflați mai multe despre instituțiile de profil din Țările de Jos pentru a identifica posibilități de colaborare”, a mai arătat Ambasadorul.

    László Borbély: ”Trebuie să înțelegem ce avem de făcut în domeniul educației și cum putem să lucrăm mai mult în această direcție”

    László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României

    Un vorbitor important în cadrul evenimentului a fost László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Acesta a subliniat că România este pregătită pentru tranziția la ”verde”, dar trebuie făcut mai mult în acest sens. ”Suntem gata să începem să facem mai mult, așa că pot spune că este o onoare să fiu aici”, a spus Borbély.

    Consilierul de stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și-a exprimat speranța că Ministerul Educației va putea produce în curând un plan de acțiune cu ceea ce este de făcut în domeniul educației agricole, deoarece e clar că trebuie făcut mai mult. ”Aș vrea să încep să vorbesc despre educație, unul dintre elementele cele mai importante, așa cum s-a subliniat deja. Să începem prin a vorbi despre învățământul dual și necesitatea de a avea parteneriate cu cei din sectorul privat, astfel încât să crească numărul de clase care să funcționeze în acest sistem. Chiar și astăzi avem o întâlnire de tip hibrid în domeniul gastronomiei și risipei alimentare – o temă foarte importantă”, a spus acesta.

    De altfel, a anunțat László Borbély, am început un parteneriat și am trimis către școli peste 20.000 de broșuri, astfel încât copiii să înțeleagă ce este aceea risipă alimentară. ”Există bineînțeles o legătură între domeniul agriculturii și multe din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) – zero-foamete, ape curate, producție și consum sustenabil, schimbările climatice și biodiversitatea. Trebuie puse toate împreună. De altfel, în Departamentul nostru avem o nouă Strategie din 2018 pentru implementarea ODD. În prezent, se află în dezbatere publică și o strategie pentru economia circulară, deci mai mult decât agricultura circulară. În Uniunea Europeană, România este pe locul 6 în ceea ce privește sectorul agricol, însă cred că nu are productivitatea necesară, avem un număr mare de ferme, dar sunt ferme mici, de subzistență, lucru care ar trebui să se schimbe”, a arătat specialistul.

    Mihai Coman, Institutul de Pomicultură de la Mărăcineni: ”Practicienii noștri s-au transformat pas cu pas în formatori” 

    Mihai Coman, director general la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni

    Mihai Coman, director general la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni a menționat în cadrul discuțiilor că, în urmă cu 8 ani, institutul a reușit să realizeze o platformă care constă într-un lot demonstrativ realizat cu parteneri din Olanda, care permite practica elevilor în domeniul horticulturii, mai exact al pomiculturii. „Am încercat să includem pe această platformă o mare diversitate genetică și diverse tehnici de agricultură inteligentă. Astfel, tineri cu diverse formări de la nivel de liceu sau doctorat ni se alătură. Iar acum trebuie să ne îndreptăm către tinerii fermieri care investesc în agricultura românească. Profit de această întâlnire să spun că ne așteptăm să avem în curând peste 10.000 de ha în România similare cu acest lot demonstrativ”, a arătat Coman.

    Acesta a mai spus că în ultimii 2 ani au trecut pragul institutului peste 1.000 de tineri. ”Încet, încet cercetătorii și oamenii noștri de știință s-au transformat în formatori, în folosul tinerilor și al fermierilor”, a mai arătat specialistul.

    Mesajul Ministerului Agriculturii din România: Susținem încheierea de parteneriate între fermieri și unitățile de învățământ

    Marius Micu, secretar de stat în cadrul MADR

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din România susține colaborarea dintre fermieri și unitățile de învățământ de profil pentru derularea stagiilor de practică în exploatațiile agricole sau zootehnice. Marius Micu, secretar de stat în cadrul MADR a transmis în cadrul evenimentului că instituția a încheiat la sfârșitul anului 2019 un parteneriat româno-olandez pe tema educației agricole la nivel de liceu agricol.

    ”Cunoaștem experiența Olandei în domeniul învățământului și educației agricole. De aceea, ministerul pe care îl reprezint a încheiat la sfârșitul anului 2019 un parteneriat româno-olandez pe tema educației agricole la nivelul liceelor agricole. În cadrul parteneriatului ne-am fixat ca obiectiv promovarea experienței olandeze pentru relansarea și modernizarea educației agricole din România, în special la nivelul învățământului liceal agricol și învățământului profesional în sistem dual. Susținem încheierea de parteneriate între fermieri și unitățile de învățământ pentru efectuarea stagiilor de practică prevăzute în programa școlară”, a transmis Marius Micu, secretar de stat în cadrul MADR.

    Jan Steverink, GreenPact/Zone College:” Relația cu industria agricolă este importantă, de aceea noi analizăm mereu care sunt nevoile acestei industrii”

    Jan Steverink, GreenPact / Zone College

    Jan Steverink a transmis că legătura dintre instituțiile de învățământ și fermieri trebuie să fie una foarte strânsă, bazată pe nevoile reciproce din ambele sectoare. ”Noi credem cu tărie că educația în sine pentru acest sector este extrem de importantă, mai ales în perspectiva locurilor de muncă viitoare. Este important să fii antreprenor, să lucrezi la o fermă, de aceea studenții noștri trebuie să se concentreze și pe acest aspect în timpul pregătirii profesionale. Trebuie să vedem întotdeauna ce perspective de viitor au studenții noștri. Relația cu industria agricolă este importantă, de aceea noi nu privim doar intern curricula și subiectele pe care le putem oferi studenților nostri, dar analizăm în permanență care sunt nevoile sectorului agricol”, a punctat Jan Steverink.

    Acesta a subliniat că 30% dintre elevii olandezi din liceele agricole își continuă studiile la nivelurile superioare de învățământ. ”Avem cea mai renumită universitate agricolă – Wageningen, dar avem, de asemenea, numeroase universități de științe aplicate, unde mulți dintre elevii noștri își continuă studiile agricole. Noi avem o rețea licee și universități care lucrează foarte bine pe proiecte comune”.

    Marinela Culea, (AILA): ”Colaborarea în domeniul educației agricole se poate efectua pas cu pas” 

    Marinela Culea, Asociația Învățământului Liceal Agricol (AILA)

    Marinela Culea, Asociația Învățământului Liceal Agricol (AILA) a povestit cu mândrie despre participarea liceului său (Cezar Nicolau – Brănești) la inițiativa unui consorțiu de ONG-uri care își propune să întărească relația dintre învățământul liceal agricol și agenții economici din agricultura World Vision. Ea a întărit ideea de colaborare în cadrul educației în domeniul agriculturii, prin schimbul de cunoștințe și practici între studenții din România și cei olandezi. Aceasta a amintit și de dificultățile pe care țara noastră le întâmpină cu învățământul agricol.

    ”Dintr-un studiu al CRPE ce își propune să identifice soluții de revitalizare a învățământului profesional și tehnic agricol rezultă că realizarea conexiunii dintre învățământ și sectorul privat este mai dificilă în agricultură față de alte sectoare precum industria. O cauza posibilă este aceea că o clasă în sistem dual, formată din 24 de elevi, poate avea maximum 3 specializări, însemnând că un agent economic trebuie “să preia” câte 8 elevi deodată, ceea ce e foarte dificil pentru o fermă. Colaborarea cu fermele poate fi realizată pas cu pas, astfel încât să ne putem cunoaște unii pe alții. Întâi pot avea loc vizite de studiu, stagii de practică, apoi dezvoltarea curriculei și apoi educația duală. Poate chiar și cursuri de formare pentru profesori”, a spus Marinela Culea.

    Camelia Ghețu, Ministerul Educației/CNDIPT: ”Trebuie să corelăm cererea cu oferta de locuri de muncă”

    Camelia Ghetu-Inspector Ministerul Educației

    Camelia Ghețu, reprezentant al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic din subordinea Ministerului Educației a arătat în cadrul evenimentului că principala preocupare a instituției sale este aceea de adaptare a sistemului de învățământ profesional și tehnic la cerințele pieței muncii.

    ”Astfel, timp de doi ani vom lucra la proiectul ReCONECT – Adaptare la schimbare – în cadrul unui parteneriat între Agentia Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației. Proiectul susține îmbunătățirea politicilor publice pentru piața muncii prin dezvoltarea a trei mecanisme. Un mecanism de evaluare și monitorizare a politicilor publice privind măsurile active și formarea profesională astfel încât formarea profesională să se realizeze pe baza cerințelor concrete ale angajatorilor, forța de muncă disponibilă să se poată integra pe piața muncii rapid, iar ocuparea să fie de durată.

    Al doilea mecanism este cel de anticipare a nevoilor de calificari și de competențe ale pieței muncii care să răspundă necesităților pieței forței de muncă. ”Este cel mai important mecanism, având în vedere că se știe că dezvoltarea economică este însoțită de o schimbare în structura competențelor solicitate de piață”, a mai spus aceasta.

    Cel de-al treilea mecanism își propune monitorizarea inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic în scopul identificării soluțiilor necesare pentru adaptarea ofertei educaționale.

    Karen Bakhuisen, Ministerul Agriculturii din Regatul Țărilor de Jos: ”Populația îmbătrânește de aceea este important să continuăm educarea celor tineri”

    Karen Bakhuisen, Ministerul Agriculturii din Regatul Țărilor de Jos

    Referindu-se la așa-numitul triunghi de aur din Olanda (cooperarea dintre autorități, educație-cercetare și sectorul de agri-business), Karen Bakhuisen a punctat că ceea ce face această cooperare să funcționeze este conștientizarea faptului că nevoia de schimbare, această tranziție verde, este una urgentă. ”Pe de o parte, urgența este dată de preocuparea societății pentru teme precum schimbările climatice sau biodiversitatea, dar și de nevoia trecerii la o agricultură sustenabilă, circulară. Pe de alta parte, se simte nevoia unei viziuni pe termen lung, să știm către ce ne îndreptăm. Este important ca toți actorii implicați în acest triunghi de aur din agricultură, concretizat acum câțiva ani sub forma a ceea ce numim azi GreenPact, să recunoască această nevoie urgentă de schimbare, dar ținând cont de interesele și punctele de vedere ale fiecărei părți”, a mai continuat Karen Bakhuisen.

    Aceasta a menționat că Olanda are o experiență îndelungată când vine vorba de cooperare. ”Când te lupți cu apa, cu inundațiile, ești nevoit să lucrezi împreună cu alții”. Și astăzi trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluții, deoarece știm că populația din Olanda, ca și cea din România, îmbătrânește, iar tinerii nu mai sunt atât de atrași de munca în agricultură”.

    Diana Zaharia, category group manager la Mega Image: ”Ne-am angajat să susținem producția și producătorii locali”

    Diana Zaharia, category group manager la Mega Image

    Mega Image s-a angajat să susțină producția și producătorii locali încă de acum 8 ani când a lansat un proiect strategic prin care să răspundă cererii pentru produse locale, gustoase și sănătoase, a punctat Diana Zaharia.

    ”Dar ne-am preocupat și de nevoile producătorilor agricoli. Astfel, am angajat doi agronomi cu ajutorul cărora putem oferi tehnologii durabile pentru producție, pentru a avea produsele sănătoase pe care ni le dorim. Este important că acești doi specialiști oferă consultanță tuturor producătorilor noștri – aproape 200 de persoane în total. Astfel, aceștia învață care sunt tehnologiile actuale și bunele practici agricole, încât să înlocuiască cunoștințele primite de la părinți sau de la vecini. Suntem mândri că putem să-i ajutam să-și dezvolte afacerile de familie. După ce folosesc tehnologiile noastre își dau seama că aceasta este calea de urmat. Toți furnizorii de fructe și legume ai societății noastre sunt auditați la începutul colaborării și apoi pe parcursul anului pentru a ne asigura că ei pun în aplicare aceste bune practici”, a mai subliniat aceasta.

    Vă invităm să urmăriți înregistrarea talk-show-ului pe Facebook sau Youtube pentru a viziona continuarea dialogului pe celelalte subiecte: agricultura circulară, înverzirea peisajelor, dar și două lansări interesante: cea a portalului www.agrieduportal.ro și a Centrului de Excelență pentru Resurse Educaționale Agroalimentare și Dezvoltare Durabilă, deschis oficial de E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România.

    Menționăm pe scurt că la tema agriculturii circulare, Mădălina Deaconu, student masterand la ASE a prezentat, în numele echipei de autori, ebook-ul “Economie circulară în sectorul agroalimentar: bune practici din Regatul Țărilor de Jos și România”, Consilierulde Stat Borbely a făcut referire la stadiul de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, iar Karen Bakhuisen a reiterat interesul Olandei de a colabora cu România pe subiecte legate de agricultură circulară.

    În secțiunea dedicată înverzirii peisajelor, Florentina Nanu, Victor Dijkshoorn și Remy Lubbe au povestit în direct despre proiectele româno-olandeze la care lucrează atât în București, cât și în țară, contribuind la crearea unui mediu mai plăcut și mai sănătos.

    Talk-show-ul a fost transmis LIVE pe Zoom, Facebook și poate fi vizionat acum și pe Youtube.



    Te-ar mai putea interesa

    Prețul unui litru de lapte de vacă. Cu cât se vinde laptele direct din fermă Șefa ANM – vești despre cum va fi vremea în următoarele zile Subvenția APIA pentru pășune: Cositul – obligatoriu în perioada 15 iunie – 1 august

    Ultimele știri

    Ultima oră de la ANM: Alertă meteo în vigoare astăzi în 36 de județe Daniel Buda, europarlamentar: Transportul animalelor vii va continua! Cum arată ferma cu 3.680 de bovine şi cea mai mare rotativă de muls din România