Senatorul Scarlat (PNL) îi cere ministrului Ghinea (USR PLUS) să reintroducă irigațiile în PNRR!
Angelica Lefter -
Care este adevărul despre finanțarea investițiilor în sisteme de irigații prin Plan Național de Redresare și Reziliență al României. De la tribuna Parlamentului, senatorul George Scarlat, Președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din cadrul Senatului, i-a cerut ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea să clarifice dacă proiectul pentru irigații a fost respins sau nu a făcut parte deloc din lista proiectelor PNRR prezentate Comisiei Europene.
Una s-a prezentat acasă, alta s-a transmis și s-a susținut la Bruxelles, la Comisia Europeană! Senatorul George Scarlat cere în mod oficial ca situația fondurilor pentru irigații ”ratate” prin PNRR să facă obiectul unei informări din partea ministrului Cristian Ghinea, care a gestionat proiectul PNRR.
George Scarlat îi cere ministrului Ghinea, într-o ”Declarație politică” în fața Senatului, susținută miercuri – 19 mai, să se trezească, iar la următoarea întâlnire cu Comisia Europeană, să prezinte un PNRR în care să fie introdus și proiectul pentru modernizarea sistemelor de irigații.
”Înainte de modificările în structura Guvernului României din decembrie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a dezvoltat un proiect integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a pune la punct un sistem modern de irigații la nivel național, pentru care a fost alocat din partea MFE un buget de 6,5 miliarde de euro. Acest sistem are rolul de a ameliora dificultățile în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și rolul de a preveni și gestiona riscurile legat de climă (secetă, inundații, fenomene meteo extreme, deșertificare). Încă de anul trecut, săptămânal am avut dezbateri cu echipa Ministerului Fondurilor Europene, în fruntea căreia de fiecare dată a stat domnul ministru Marcel Boloș care a înțeles importanța vitală a acestui proiect. Vă semnalez faptul ca inclusiv instituții europene atrag atenția asupra faptului că România este țara cu riscul cel mai accelerat de deșertificare, având la bază studii și cercetări, inclusiv date satelitare!”, a spus Scarlat.
Senatorul arată că există o subfinanțare pe ceea ce înseamnă îmbunătățiri funciare în România. ”Astăzi, din păcate vorbim despre o subfinanțare a acestei nevoi referindu-ne doar pentru componența de desecare (aproximativ 300 milioane de euro), având în vedere că structura noului PNRR cuprinde mai multe proiecte față de forma din decembrie 2020 și același buget. Însă pentru a rezolva toate problemele din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare, nu sunt îndeajuns nici măcar cele 6,5 miliarde de euro alocate de către fostul ministru al MFE”, a precizat Scarlat.
Ce s-a aprobat la Guvern nu s-a transmis la Comisia Europeană?
Președintele Comisiei pentru agricultură din Senat a susținut că românii se află în situația în care este prezentat în fața Comisiei un PNRR într-o altă formă decât a fost aprobat prin memorandum de către Guvern, la începutul lunii aprilie. George Scarlat îl întreabă răspicat pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, dacă proiectul pentru irigații a fost respins sau nu a făcut parte deloc din lista proiectelor PNRR prezentate.
”De la ultima întâlnire a Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene la Bruxelles cu Comisia Europeană, reprezentanții României “s-au întors cu coada între picioare” cum că proiectul pentru irigații ar fi fost RESPINS din motive de nerespectare a principiului de ”a nu prejudicia în mod semnificativ” obiectivele de mediu (cu acronimul DNSH)”, a arătat George Scarlat.
Mai departe, senatorul PNL este direct: ”Este adevărat domnule ministru (Cristian Ghinea – n.r.) ca a fost respins sau pur și simplu nu a făcut parte din lista proiectelor PNRR prezentate? Pentru că situația mi se pare extrem de neclară. Cum se poate că anul trecut, primul draft elaborat împreună cu fosta structură de conducere a Ministerului de Fondurilor Europene a primit aprobarea Comisiei, conform dialogului informal cu reprezentanții acesteia?”.
În opinia sa, Planul Național de Redresare și Reziliență al României este un proiect de țară în care investițiile în modernizarea sistemelor de îmbunătățiri funciare ar trebui să fie, prioritare în atingerea obiectivelor de mediu, spune președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din cadrul Senatului.
”În această situație, pentru a demonstra conformitatea investițiilor în irigații cu acest principiu, MADR a solicitat o întâlnire cu reprezentanții Comisiei. Aceștia au afirmat, în data de 4 mai, în cadrul unei noi întrevederi, că sunt de acord cu această măsură, doar că ea nu a fost prezentată în cadrul dialogului informal și ne-au subliniat faptul că statul membru decide componența PNRR. Ne aflăm în situația în care este prezentat în fața Comisiei un PNRR într-o altă formă decât a fost aprobat prin memorandum de către Guvern, la începutul lunii aprilie!
Înțeleg că trebuie să ne încadrăm în estimarea inițială a bugetului de aproximativ 29,4 miliarde de euro și că pentru a ajunge la această sumă este nevoie de o revizuire a tuturor componentelor din cadrul PNRR aprobat de Guvern. Însă ce nu înțeleg este modul de revizuire prin eliminarea unor reforme esențiale și investiții prioritare în sistemul de irigații, ca obiectiv strategic pentru adaptarea la schimbările climatice si reziliența in ceea ce privește securitatea alimentara!
Planul Național de Redresare și Reziliență al României este un proiect de țară în care investițiile în modernizarea sistemelor de îmbunătățiri funciare sunt, sau ar trebui să fie, prioritare în atingerea obiectivelor de mediu, inclusiv tranziția verde și digitală!
Domnule Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, este șansa unică a României de a-și asigura securitatea alimentară, prin susținerea proiectului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare (irigații, desecare, eroziune a solului), ca principal obiectiv de susținere a sectorului agricol și alimentar. Este absolut necesar să ne ocupăm de chestiunile care țin de bucătăria politică internă. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru ca până la următoarea întâlnire cu Comisia Europeană să vă prezentați cu un plan național de redresare și reziliență în care să fie inclusă și reforma investițiilor în irigații!”, a încheiat George Scarlat.
Problema investițiilor în irigații, care a fost scos din textul proiectului de PNRR susținut la Bruxelles, a creat tensiuni între PNL și USR PLUS. Pe de-o parte, liberalii sunt supărați că de la finanțare au dispărut proiecte importante pentru sectorul agricol – în afară de irigații, este vorba și despre depozitele regionale – iar de cealaltă parte, din USR au fost transmise informații că aceste investiții nu se mai regăsesc în proiect pentru că ar fi fost ridicate semne de întrebare din partea oficialilor europeni. Au apărut și discuții în cadrul PNL, existând voci puternice care îl acuză pe ministrul agriculturii Adrian Oros că nu s-a implicat pentru ca sectorul agricol să beneficieze de fondurile necesare prin PNRR.
