Cum au pierdut miniștrii Oros, Ghinea și premierul Cîțu trei miliarde de euro pentru irigații

Marian Buhociu - 24 mai 2021 16:30

Vinovații pentru faptul că în acest moment România are șanse minime să mai obțină vreun euro pentru irigații prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat cu aproape 29 de miliarde de euro de la Bruxelles, sunt miniștrii Adrian Oros, Cristian Ghinea, dar și premierul Florin Cîțu.

Agrointeligența -AGROINTEL.RO a reușit să afle mare parte din datele pe care partea română le-a trimis Comisiei Europene. Nici până acum, în al 12-lea ceas, România nu a transmis un proiect complet de irigații care să protejeze resursele de apă. În schimb, la Bruxelles a fost trimis proiectul de irigații al lui Petre Daea.

• Ministrul Adrian Oros nu a avut proiecte proprii pe care să le trimită la Bruxelles. A preferat să trimită un proiect promovat și susținut financiar de fostul ministru de resort, Petre Daea.
• După primele observații primite de la Bruxelles, nimeni din guvern nu a înțeles ce înseamnă irigații prietenoase cu mediul, așa că al doilea draft a fost identic cu primul, s-a renunțat doar la Canalul Siret-Bărăgan.
• În final, când s-a înțeles că Bruxelles vrea să finanțeze sisteme prin picurare și alte metode moderne de irigat, nu proiecte mamut care consumă multă apă și energie, oficialii Ministerului Agriculturii și-au dat seama că nu au un astfel de proiect.

La începutul lunii martie, premierul Florin Cîțu anunța că a trimis la Comisia Europeană programul de finanțare prin PNRR, aprobat de altfel printr-o hotărâre de guvern. PNNR este o inițiativă europeană menită să ajute statele europene să-și revină după perioada dificilă economică provocată de pandemie. Pentru a obține cele minimum 29 de miliarde de euro, România trebuia să trimită proiecte care să respecte, în funcție de natura finanțării solicitate, două cerințe: să ducă la digitalizare și să fie proiecte prietenoase cu mediul.

„Până să fi trimis propunerile de finanțare, fiecare minister a făcut propuneri. Centralizarea acestor propuneri s-a făcut la Ministerul Investițiilor și Proiectelor, minister condus de Cristian Ghinea (USR). Aceste proiecte au trecut însă și pe la premierul Florin Cîțu, cel puțin propunerile venite din partea miniștrilor liberali”, ne-a transmis un lider al Partidului Național Liberal.

Prima propunere – Oros a copiat de la Daea

„Ministrul Oros s-a gândit să ceară bani pentru irigații, că tot este secetă în țară de vreo doi ani. A fost o idee foarte bună. Probabil că s-a și gândit că deja are proiectul pregătit”, ne-a mai precizat sursa amintită.

„Proiectul privind irigațiile a fost trimis de la Ministerul Agriculturii la Ghinea, la Ministerul Investițiilor, și la premierul Cîțu. Ghinea chiar a considerat că proiectul este foarte bun, doar că lipsesc niște date tehnice și că investițiile cerute, de trei miliarde de euro, sunt prea mari și nu au studii la zi. Cîțu însă a ezitat când a văzut proiectul. Asta pentru că în proiect era inclus Canalul Siret-Bărăgan, iar prim-ministrul avea îndoieli că România poate termina până în 2027 un astfel de proiect”, ne-a mai precizat liderul liberal.

De la Ministerul Investițiilor și Proiectelor am reușit să aflăm că într-adevăr, Ministerul Agriculturii a trimis în prima fază un proiect de investiții de trei miliarde de euro. În acest buget intra finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, dar și refacerea sistemului național de irigații realizat în vremea lui Ceaușescu.

„Problema cu aceste propuneri este că a investițiile propuse de Oros ar fi fost copiate de la Petre Daea și Nicolae Ceaușescu”, ne-a spus liderul PNL cu care am vorbit.

Acesta a făcut referire la faptul că:

• Refacerea sistemului național de irigații este un proiect promovat intens în mandatului lui Petre Daea.
• Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început de Nicolae Ceaușescu și care nu a fost finalizat decât pe 7 kilometri din cei peste 200 de kilometri ai investiției.

„Adrian Oros chiar glumea în guvern și la întâlnirile de partid că va obține cele mai mari finanțări dintre miniștrii liberali. Asta pentru că ministerele Transportului, Mediului – și ele cu proiecte însemnate – sunt la alte partide”, ne-a mai transmis un alt reprezentant al liberalilor.

Cât despre reacția oficialilor Comisiei Europene la această propunere?! „Nu cred că funcționarii de la DG AGRI de la Bruxelles au stat mai mult de o zi până când au înaintat comisarului Janusz Wojciechowski propunerea de respingere a finanțărilor cerute de România. Proiectul era foarte prost, în sensul că era bun acum 50 de ani, într-un sistem centralizat. România cerea trei miliarde de euro pentru a face un canal de irigații și pentru a umple altele. De acolo, nu erau proiecte tehnice moderne prin care apa să ajungă la culturi”, ne-a explicat un alt parlamentar PNL.

A doua propunere: s-a renunțat la Canalul Siret-Bărăgan

După corecțiile venite de la Bruxelles, ministrul Oros și secretarul de stat George Cetățean (USR) au decis să scoată Canalul Siret-Bărăgan din proiectele propuse și să lase canalele lui Daea. Au scăzut de la trei miliarde de euro, la puțin peste un miliard de euro suma cerută ca finanțare.

„Au crezut că oamenii de la Bruxelles consideră că proiectele propuse sunt vechi pentru că au văzut că Siret-Bărăgan este un proiect din vremea lui Ceaușescu. Ministrul Cristian Ghinea nu a avut obiecții foarte mari pe aceste proiecte, doar că a devenit pesimist că se mai poate obține bani”, ne explică și un membru al actualei echipe guvernamentale.

Așa că la DG Agri a ajuns din nou propunerea României, de această dată, fără celebrul canal care pleacă din Vrancea și ar ajunge la vreo 40 de km de București. Florin Cîțu și Cristian Ghinea au dat undă verde propunerilor lui Oros.

În câteva zile a venit noul refuz al Comisiei Europene. „De această dată, pentru a fi înțeleși mai bine la București, oficialii Europeni explicau acum că nu pot finanța un proiect care ar distruge resursele de apă ale României în maximum 20-30 de ani. Aceștia au precizat că într-un sistem care nu este centralizat, niciodată un fermier din zonele secetoase nu-și va putea permite să plătească factura la energie pentru a uda prin stropire hectare întregi de pământ și să facă acest lucru zilnic. Reprezentanții Comisiei Europene explicau ca la copii cum aceste sisteme de irigații sunt utile economic doar într-un sistem centralizat, în care producția din alte zone acoperă costurile din Bărăgan”, ne-a mai declarat sursa amintită anterior.

A treia propunere: doar teorie

La începutul lunii mai, Ministerul Agriculturii a trimis un al treilea draft legat de finanțarea irigațiilor. Din acest document reieșea că „România își propune să realizeze canale care să aducă apa din Dunăre, alte râuri, să colecteze apa din precipitațiile din primăvară, apă care să fie transportată spre zonele secetoase care să folosească sisteme de irigații din picurare, dar și alte sisteme moderne”, ne povestește liderul PNL pe care l-am mai citat în text.

„Din păcate, a fost prea puțin, prea târziu. Era un proiect bun ca teorie, însă nu erau date despre cum va fi aplicat”, mai adaugă acesta.

Starea de fapt

Liberalii au recunoscut în ședința Biroului Executiv, desfășurată lunea trecută, că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene finanțarea pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).