Vicepreședinte din Comisia de Agricultură – acuzat de lobby pentru retaileri în dauna producătorilor!
agrointeligenta.ro -
Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților – acuzat că servește interesele marilor retaileri în dauna producătorilor români! Deputatul Daniel Sorin Gheba a depus o serie de amendamente la proiectul de lege care transpune Directiva practicilor agricole neloiale, aflată în lucru la Comisia din conducerea căreia parte și Gheba, anunță Federația Națională PRO AGRO. Organizația de fermieri a reclamat că parlamentarul USR PLUS ar avea o înțelegere cu retailerul PROFI care, potrivit site-ul companiei, controlează 1.450 de supermarketuri la nivel național. Prin amendamentele aduse la o lege care ar trebui să elimine practicile neloiale din sectorul de comerț agroalimentar, Gheba ar fi propus ”schimbări care duc la reducerea drepturilor de care fermierii beneficiază în prezent”.
Federația Națională Pro Agro e transmis o scrisoare deschisă adresată co-președinților USR PLUS Dan Barna și Dacian Cioloș, în care reclamă că deputatul Gheba, vicepreședinte în Comisia pentru Agricultură, a propus o serie de amendamente împotriva activității producărilor români care lucrează cu marii retaileri. Mai mult, PRO AGRO arată că modificările aduse de Gheba proiectului de lege nu au fost supuse dezbaterii, ele fiind preluate direct de la retaileri.
”Avem motive serioase să considerăm că intervenția domnului deputat este făcută în urma unei înțelegeri în afara cadrului etic între acesta și retailerul PROFI, care este de asemenea reprezentat în acest proces și prin Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), al căror membru este în conformitate cu informațiile prezentate pe siteul AMRCR”, se arată în scrisoarea PRO AGRO.
Iată, integral, scrisoarea deschisă adresată de Federația Națională Pro Agro și semnată de președintele organizației, Ionel Arion:
Unul dintre proiectele legislative aflate în lucru la Camera Deputaților – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, este Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (PLx. 178/2021).
Cum bine cunoașteți, în acest proces, menționăm că proiectul de lege a fost pus în discuții în Camera Deputaților, a fost trimis în lucru la Senat de unde s-a și întors la Camera Deputaților, cumulând aproximativ 7-8 runde de negociere, părțile interesate au intervenit și au susținut cauza sectoarelor de activitate impactate.
Ulterior acestor ședințe, fără vreo discuție prealabilă, fără vreo dezbatere, dar și fără vreo motivare, domnul Deputat Daniel Sorin Gheba, Vicepreședinte al Comisiei, intervine pe proiectul în discuție și propune o serie de modificări ale proiectului de lege, așa cum se poate observa în draftul anexat prezentei.
Menționăm că modul și forma în care domnul deputat a intervenit este absolut de neînțeles, atât ca alegere al momentului pentru propunerile făcute, ulterior a numeroase ședințe comune, fără a aduce niciun fel de argument, reluând copy/paste revendicările retailului încă de la momentul modificării Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în anul 2016, dar mai ales de o manieră cinică în raport cu eforturile depuse de fermieri în tot acest timp.
În susținerea celor de mai sus aducem următoarele argumente, pe baza cărora, ulterior analizării și verificării, vă solicităm ca împreună cu dl. deputat să fie retrase propunerile făcute. Calitatea de fermier și de apicultor a domnului deputat ne face să credem că s-a ajuns în această situație dintr-o eroare, cel puțin de comunicare.
Este de neacceptat ca unul dintre Vicepreședinții Comisiei să aducă modificări proiectului, în totală antiteză cu spiritul Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, după trecerea atâtor etape de discuții, fără o minimă motivare și fără respectarea dreptului de a dezbate propunerile. A fost promițător pentru noi să aflăm că dl. deputat este un susținător al mediului asociativ din Agricultură „precum în Vestul Europei”, însă constatăm în fapt că solicitările mediului asocitiv din România sunt total ignorate.
Avem motive serioase să considerăm că intervenția domnului deputat este făcută în urma unei înțelegeri în afara cadrului etic între acesta și retailerul PROFI, care este de asemenea reprezentat în acest proces și prin Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), al căror membru este în conformitate cu informațiile prezentate pe siteul AMRCR.
Mai mult decât atât, considerăm că domnul deputat Daniel Sorin Gheba a preluat mot a mot solicitările celor de la PROFI, fără să conteze că afectează cele mai importante dispoziții din punctul de vedere al furnizorului, și fără să conteze că aceste solicitări sunt aceleași din 2016, momentul la care a fost modificată Legea 321/2009, propunerilesale fiind mai oneroase în sarcina fermierilor decât chiar o Lege aflată în vigoare. Este absolut de neînțeles cum un fermier poate propune schimbări care duc la reducerea drepturilor de care fermierii beneficiază în prezent, în contextul în care actul normativ ce trebuie transpus încurajează statele membre să adopte prevederi chiar mai benefice decât cele prevăzute în Directivă.
Vă rugăm să observați că propunerile domnului deputat afectează în mod direct condiția fermierilor din România, prin eliminarea dispozițiilor referitoare la lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală, concept care funcționează, cu rezultate benefice pentru fermieri și consumatori, în multe dintre statele UE. De asemenea, diluează și afectează operativitatea dispozițiilor referitoare la represalii comerciale, extrem de răspândite și active în practicile comerciale din România. Mărește în proporție de peste 100% termenul de plată în vigoare, anulează șansele ca fermierul să beneficieze de predictibilitate în relația comercială, relaxând în favoarea retailului condițiile anulărilor de comenzi. Mai mult decât atât, susține practicarea de taxe ulterioare actului de vânzare, acesta fiind unul dintre pricipalele motive pentru care Legea 321/2009 a fost modificată, dar și unul dintre motivele pentru care fermierii care livrează hypermarketurilor constată la închiderea anului fiscal că sunt în pierdere.
Domnule Dacian Cioloș, cunoaștem expertiza dvs. în agricultură, mai mult decât atât a fost o mândrie pentru noi să vedem că fermierii spanioli au ridicat pancarte pe care scria „IN CIOLOȘ WE TRUST”, validând astfel munca dvs. ca și Comisar UE pentru Agricultură. Vă rugăm să apreciați și să dispuneți în consecință cu privire la cele semnalate mai sus, o pasivitate în această speță gravă ne-ar putea duce cu gândul doar la „CIOLOȘ NE SABOTEAZĂ”.
Nu putem să nu ne punem întrebarea cum s-ar fi desfășurat ședințele pe acest proiect normativ dacă și mediul asociativ din Agricultură ar fi cerut membrilor să formuleze puncte de vedere și solicitări în nume propriu. Ba mai mult, probabil ar trebui să îi invităm să participe la ședințe pentru că ne este practic imposibil să justificăm sau să explicăm asemenea ingerințe în procesul legislativ, și asemenea legături între deputații României și actori din mediul privat.
Este imposibil de înțeles pentru noi, dar și pentru membrii noștri, cum factorul politic nu înțelege că doar prin reglarea echitabilă a raportului comercial dintre fermieri și retailul alimentar se poate obține viabilitatea sectorului agro-alimentar, dar mai ales că prin sabotarea acestui raport, toate măsurile din bani publici sunt pierdute în favoarea profitului retailului.
Vă rugăm să interveniți de urgență în sensul celor solicitate și argumentate în prezenta, un act normativ care nu respectă spiritul Directivei, care nu aduce predictibilitate pentru fermieri, care nu protejează fermierul în acest raport total dezechilibrat, nu face altceva decât să contribuie la marile pierderi din ultimul timp, precum cele generate de interzicerea Neonicotinoidelor la culturile agricole și schimbările extreme ale climei dar și lipsa irigațiilor.
Este evident că în cazul în care acest tip de practică continuă, care evită etapele, care nu justifică solicitările, care evită dialogul, nu putem decât să ne punem întrebarea care este scopul emiterii de poziții scrise și participării la ședințe?
Reluăm în cele ce urmează revendicările susținute la fiecare rundă de negocieri, atât prin adrese scrise cât și luări de poziție în cadrul întâlnirilor:
Articolul 2 Definiții lit. f) susținem forma inițială care conține prevederea: „[…]termenul „furnizor” poate include un grup de astfel de producători agricoli sau un grup de astfel de persoane fizice și juridice, precum organizațiile de producători, organizațiile de furnizori și asociațiile unor astfel de organizații;” Această prevedere este necesară pentru a nu dezavantaja producătorii care lucrează în sistem intergat (Holding).
lit h) susținem următoarea definiție a lanțului alimentar scurt: „Lanț scurt de aprovizionare în context de piață locală -reprezintă lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care implică raportul comercial direct între un furnizor și cumpărător amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de producție;” Modificarea este susținută prin raportarea la practica din alte țări UE, unde raportul comercial presupune livrarea directă de la furnizor la cumpărător, desigur distanța efectivă se poate decide în urma consultărilor cu toate părțile implicate.
lit n) sustinem păstrarea inițială a definiției: „produse agricole și alimentare proaspete – alimente care nu sunt conservate prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;” Regimul diferit al celor două categorii trebuie să fie păstrat atât în ceea ce privește termenul de plată, cât și condițiile de recepție. Regimul diferit este generat de perisabilitatea produselor și implicit de rulajul acestora la raft.
Articolul 3 Interzicerea practicilor comerciale neloiale
Subpunct 1 lit a) Solicităm modificarea termenului de plată în cazul produselor proaspete la 7 zile. Atât rotația la raft cât și perisabilitatea acestor produse impun un termen de plată scurt, care să garanteze în același timp că furnizorului nu i se vor imputa reducerile stabilite unilateral de către cumpărător în vederea vânzării accelerate.
În ceea ce privește restul dispozițiilor proiectului de lege susținem păstrarea formei inițiale, cea transmisă de la Senat în conformitate cu modificările aduse tabelului anexat.
Vă rugăm să analizați cele semnalate și să observați că solicitările noastre respectă cadrul Directivei (UE) 2019/633, sunt în conformitate cu drepturile fermierilor la nivel UE, dar și că sunt perfect justificate având în vedere abuzurile practicate în mod normal în relația furnizor – cumpărător de produse agroalimentare.
Anexă – draftul (PLx. 178/2021).
