Vasile Balcan, Asociația Forța Fermierilor: Regimul de impozitare a salariilor din agricultură ar trebui să fie ca cel din construcții!
Daniel Befu -
Vasile Balcan, administratorul Marsat SA Roman, unul dintre jucătorii cheie din domeniul furnizării de inputuri și piese de utilaje și trading de cereale din regiunea Moldovei și totodată fermier care lucrează o suprafață cumulată de peste 3.300 ha, trage un semnal de alarmă privitor la modul total disfuncțional în care este reglementată piața forței de muncă din România, cu consecințe directe asupra uneia dintre cele mai dure ramuri ale muncii, agricultura.
”Consider că Asociația Forța Fermierilor trebuie să militeze pe lângă autoritățile centrale pentru legiferarea unui regim de impozitare pentru munca în agricultură, similar celui din construcții. Adevărul e că în ultima perioadă pentru agricultori nu s-a făcut absolut nimic. S-au promis foarte, foarte multe lucruri, dar nu s-au realizat, de la despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară, până la alocarea de fonduri pentru proiecte strategice de irigații. În criza financiară în care se zbate fiecare producător agricol, cred că această facilitate pe care ar trebui s-o dea guvernul, ar fi foarte, foarte binevenită și ar reprezenta o mică alinare pentru multele promisiuni neonorate. Să nu fim înțeleși greșit. Noi nu condamnăm impozitarea din construcții. Este un lucru foarte bun, dar să-l aplicăm și la agricultori, fiind ramura care după mine are cea mai mare nevoie de o astfel de facilitate”, a spus fermierul, membru în Senatul Asociației Forța Fermierilor.
Impozitare cu o medie de 42%
Acesta subliniază că cere autorităților modificarea regimului de impozitare, în primul rând ca fermierii să poată atrage atât necalificați, cât și calificați în activitatea agricolă și în al doilea rând să facă în așa fel încât să aibă și ei salariații mulțumiți de un salariu net decent. ”E clar că toți își doresc să aibă un venit cât mai mare, ori prin modalitatea asta de impozitare cu o medie de 42%, e clar că în agricultură nu vom reuși niciodată să ne ridicăm la nivelul cerințelor salariatului. Salariile din construcții au reușit să obțină acel regim de impozitare preferențial numai printr-un lobby și susținere politică pe care dezvoltatorii imobiliari le-au avut în Parlament”, consideră Vasile Balcan.
Munca în agricultură, poate chiar mai grea decât în construcții
Producătorul crede că din contră, munca în domeniul agricol nu e cu nimic mai prejos, ca nivel de dificultate, celei din construcții și, poate cel mai important, există o relație de directă proporționalitate între impozitarea redusă a muncii din agricultură și un mediu rural mai robust financiar.
”Eu nu văd nici o diferență între activitatea din construcții și cea din agricultură. Din contră, sunt condiții mult mai grele în agricultură decât în construcții și atunci e clar că ar trebui să ne orientăm către o impozitare cel puțin la fel de favorabilă ca a salariaților din construcții. Condițiile din agricultură sunt mai grele decât în construcții pentru că în aproape toată perioada activității, munca se desfășoară în aer liber, în condiții meteo care, cel puțin în ultimii ani, sunt caracterizate prin tot felul de furtuni, frig extrem sau arșiță. Avem toată gama de situații meteorologice, pe care un mecanizator sau un agricultor trebuie să le suporte. Cei din construcții, deși lucrează și ei în aer liber, cel mai mult lucrează sub acoperiș, în zone protejate. Și nu doar constructorul cară greutăți, ci și agricultorul și nu de puține ori agricultorul interacționează cu substanțe chimice, care la cea mai mică neatenție pot deveni periculoase, așa cum este activitatea de manipulare a pesticidelor. Ar trebui să se țină cont și că spre deosebire de imobiliare, agricultura e o activitate unde în cvasimajoritatea cazurilor, munca are loc în mediul rural”, a precizat Balcan.
Un regim de impozitare care ar duce la mărirea salariului net pentru salariații din agricultură, mai spune el, ar duce pe cale de consecință la creșterea nivelului de trai în sate, care reprezintă jumătatea uitată a României. Asta fiindcă activitățile principale în mediul rural sunt cele din agricultură și în servicii agricole. ”E un adevăr că, adesea, în mediul rural singurul care aduce bani în casă este cel care lucrează pe câmp. Atunci e clar că trebuie să venim în sprijinul lor, nu impozitându-i cât mai mult, ci ca lucrătorii din agricultură să aibă această facilitate de reducere a impozitării și realizarea unui venit net corespunzător cheltuielilor zilnice”, detaliază diferențele și asemănările dintre cele două ramuri de activitate considerate în mod unanim a fi printre cele mai dificile din întreaga economie.
Bazinele de recrutare pentru construcții și agricultură se suprapun în bună măsură
Balcan nu doar că cere un regim de impozitare similar construcțiilor, dar arată cu degetul înspre construcții, ca o ramură de activitate economică care face concurență neloială agriculturii, în contextul în care portretul robot al lucrătorilor din ambele domenii, au grade ridicate de similitudine. Totodată, consideră că simpla existență a salariilor mai ridicate la angajații de la stat comparativ cu ale omologilor cu slujbe similare din privat, e un factor descurajant pentru migrarea forței de muncă calificate înspre agricultură.
”În ultimii 5 ani această criză de personal s-a accentuat și pe fondul majorării salariilor la bugetari, care au devenit o mană cerească pentru cei mai mulți, iar lipsa interesului pentru angajările în privat, se datorează și acestei discrepanțe de salarizare. De aceea în ultima perioadă noi mizăm foarte mult pe calificarea muncitorilor la locul de muncă, fiindcă cei calificați nu mai vin să se angajeze la noi. Am încercat, de când s-au desființat școlile profesionale, să acționăm în acel parteneriat dual cu Liceul Agricol Ion Ionescu de la Brad din Horia, județul Neamț. Am scos 3 generații de absolvenți, dându-le și bursă și facilitându-le o practică în cadrul companiei noastre, dar care s-au finalizat cu nici o angajare. Atunci e clar că a trebuit să ne orientăm înspre calificare directă din rândul necalificaților. Dar în momentul ăsta, ne lovim de alt fenomen, cel în care și necalificatul merge în construcții și nu vine înspre agricultură, din cauza diferenței de impozitare de circa 30%”, mai arată fermierul.
Acesta spune că fermierii au apelat la toate formele legale de a veni în sprijinul salariaților, în sensul de a avea un venit net cât mai satisfăcător, inclusiv le dea bonuri de masă de cea mai ridicată valoare, dar nu e suficient. ”Tot timpul ne-am lovit de această valoare mare de impozitare și nu putem să oferim salarii peste un anumit nivel, încât să acoperim dorințele salariatului. Asta deoarece și la noi există o marjă de cheltuieli, care nu-ți permite majorări salariale atâta timp cât producția agricolă obținută în situații cum a fost anul trecut, cu seceta și lipsa mare de realizări în produsul finit. Orice majorări sunt limitate de fluxul de valorificare a producției obținute. Orice marfă obținută: grâu, orz, sau lapte, carne, dacă s-ar vinde la prețuri care ar reieși dintr-o calculație teoretică ar fi ideal, dar lucrul ăsta nu se poate în economie. Cum orice activitate care se desfășoară, practic ea este analizată în ultimă instanță financiar, atâta timp cât un agricultor nu poate să-și realizeze un venit care să-i asigure cât de cât o viață normală, problemele sunt continui”, analizează acesta factorii limitativi ai majorărilor salariale din agricultură, în contextul regimului de impozitare actual.
Producătorul a oferit și o banală mostră, unde se vede impactul pozitiv asupra buzunarului salariatului din construcții, față de cel din agricultură, în urma aplicării facilităților la impozitare. Practic salariul din agricultură, la o cheltuială similară a antreprenorului din construcții, față de fermier, e total necompetitiv și neatractiv. Astfel, la un impozit de 42,18%, dintr-un brut de 3000 lei, salariatului din agricultură îi revine o sumă netă de 1774 lei, față de lucrătorul din construcții, care e impozitat cu doar 21,25% și din același salariu brut de 3000 lei, obține 2362 lei.
Balcan are un corp salarial format din 130 de angajați, în medie, însă deoarece are în curs de implementare o serie de proiecte cu termen de finalizare în acest an, va mai avea nevoie să recruteze alți 45 de salariați până la finele anului 2021, de la sudor, electrician, lăcătuș, tractorist și până la șofer de tir. Cu o singură condiție, explică acesta: ”dacă o să-i găsesc”.
