Ziua Rapiței Marghita 2021 – Școala de agricultură în aer liber a lui Adrian Lăța
Daniel Befu -
Ediția a IV-a a Zilei Rapiței de la Marghita, organizată pe platforma tehnologică a Agrotex Carei, a reunit 24 de companii, cu semințe și inputuri pentru agricultură și 7 companii de utilaje și echipamente agricole. La cel mai mare eveniment dedicat rapiței din nord-vestul țării, s-a estimat o prezență de 400 de fermieri, prezența fiind limitată de organizatori din cauza restricțiilor generate de pandemia de COVID-19. Vizitatorii platformei de rapiță au provenit preponderent din județele Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș. Evenimentul a avut co-organizatori companiile Agroind Cauaceu și Promat Tășnad, partenerii tradiționali ai Agrotex Carei pentru evenimente în câmp.
”În ciuda temperaturilor ridicate, fermierii au ales să fie alături de noi. Asta dovedește interesul acestora pentru cultura rapiței. După cum se poate observa din loturile experimentale din câmp, din nou rapița se prezintă ca fiind una dintre cele mai profitabile culturi, poate chiar cea mai profitabilă cultură. Anul acesta aproape sigur va fi, având în vedere și condițiile climatice deosebite. Prin organizarea acestui eveniment, «Ziua Rapiței», pe platforma noastră de la Marghita, încercăm să vă prezentăm pe viu un pachet complet de soluții tehnologice alternative, care înglobează tot ceea ce există mai bun pe piața din România la această oră ca soluție tehnică, atât din punct de vedere al hibrizilor de rapiță, al fertilizanților, cât și al tratamentelor pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a spus în deschidere Adrian Lăța, administratorul Agrotex Carei, organizatorul evenimentului din Marghita – județul Bihor.
”Eu cred că tehnologia e factorul care va determina succesul fermierilor și în acest sens noi încercăm să sporim eficiența afacerilor pe care ei le conduc, oferindu-le soluții tehnologice pe care noi, Agrotex, Agroind și Promat, le testăm în fiecare an pe sute de hectare. În fiecare an testăm soluții noi, hibrizi noi, pentru a veni în fața fermierilor cu soluții tehnice, nu doar teoretice, ci viabile, pe care ni le asumăm împreună cu dânșii. Știm greutățile prin care trec fermierii, știm că vremea este un factor determinant și de aceea cred că tehnologia, vizibilă și în platforma tehnologică de la Marghita, reprezintă singurul și cel mai important factor care va determina succesul fermierilor”, a mai spus Adrian Lăța.
Inginerul Marian Coneac, coordonatorul tehnic al fermelor din grupul Promat Tășnad, coorganizatorii ”Zilei Rapiței” de la Marghita, consideră că platforma experimentală dedicată rapiței, reprezintă o sursă valoroasă de inspirație pentru fermierii care îi calcă anual pragul.
”E locul cel mai potrivit pentru transmiterea informațiilor pertinente, de o reală importanță, pe care fermierii le pot prelua și adapta condițiilor specifice din exploatațiile lor. Pe această platformă se vede trendul, la care toți trebuie să luăm aminte, dacă vrem să ținem pasul, pentru că fără, chiar nu se poate face performanță. Nu forțez deloc lucrurile, spunând că eu consider platforma de rapiță de la Marghita este o școală pentru noi toți, pentru cei care încercăm să aducem elementele de tehnologie de ultimă noutate, cât și pentru cei care au posibilitatea să vină, să pună întrebări, să înțeleagă și să aplice ideile potrivite pentru fermele lor”, crede Marian Coneac.
Mihai Budai, consilierul tehnic al grupului Agroind Cauaceu, a venit la rândul său cu precizări privitoare la importanța acestei platforme tehnologice, pentru arealul de interes deservit. ”Platforma de rapiță de la Marghita e locul unde putem vedea modul de exprimare a unei multitudini de hibrizi și soluții tehnologice variate. Fermierii care vin aici din Satu Mare, Bihor, Sălaj, Alba, Arad, au ce vedea și ca atare pot să-și coreleze alegerea hibrizilor, ținând cont de modul lor de exprimare în condițiile climatice din acest an, în condițiile în care mersul climatic al anului nu este cel mai favorabil și rapița are o talie mai redusă, de doar 60% din cea pe care ar fi atins-o în condiții optime”, consideră Mihai Budai.
Un an în care rapița i-a ținut vigilenți pe agronomi în fiecare zi
Coordonatorul platformei a fost Radu Jolța, director al Vest Agrar SRL și coordonator tehnic al tuturor fermelor grupului Agrotex Carei, cât și consultant tehnic pe probleme de agricultură al fermierilor din portofoliul de clienți al Agrotex. Acest consideră că anul 2021 e unul bun, deși deloc ușor, pentru rapiță.
”În această zonă, care este una destul de împădurită, am avut probleme mari cu mistreții, care în ultimii ani datorită pestei porcine, presiunea atacului mistreților s-a mai diminuat, dar avem, de asemenea, o zonă de deal, unde preferăm în general culturi care acoperă terenul din toamnă, culturi cu densitate ridicată, care să oprească eroziunea solului, având în vedere, că în zona noastră sunt frecvente și ploile torențiale, așa cum a fost cazul anul trecut, unde plantele prășitoare pe pante de peste 12-15°, în mod normal nu ar fi voie să se cultive. Rapița în această zonă a țării are din punctul meu de vedere un an bun acolo unde tehnologia s-a aplicat în condiții mulțumitoare”, a spus acesta.
Radu Jolța a completat că producțiile ”prognozate” în acest an la rapiță sunt de peste 4000 kg/ha. ”În toamnă, din cauza secetei de la sfârșit de august și în luna septembrie, rapița a răsărit foarte greu sau în proporții diferite, având în cultură atât rapiță în cotiledoane, cât și, poate, rapiță în 4 frunze. De aceea eu consider că este foarte important ca să achiziționăm sămânță tratată și cu insecticid, pentru a ne proteja cultura în primele faze de vegetație. De obicei în luna septembrie temperaturile sunt destul de ridicate, peste 25°C, chiar 30°C, făcând ca rapița să fie foarte sensibilă la atacul puricelui pământiu, puricelui vărgat și mai târziu un alt dăunător foarte periculos al culturii rapiței este Athalia rosae, care, dacă nu urmărim lanul, în decurs de 3-4 zile poate să ne distrugă cultura. Însă principalele provocări în acest an au fost temperaturile destul de joase în primăvară, însoțite de excesul de umiditate. După cum știm, rapița are în primăvară sensibilitate foarte mare la atacul de Ceutorhynchus, care are un prag biologic destul de jos din punct de vedere al temperaturilor. La 8-10°C el deja mișcă în cultură și când temperaturile depășesc 12-15°C, începe depunerea pontei. Din cauza excesului de umiditate a fost foarte dificilă intervenția pentru acest dăunător. De exemplu la societatea noastră, primele intervenții le-am avut încă din 26-27-28 februarie și la începutul lunii martie, având în vedere că noi avem o suprafață destul de însemnată de rapiță. Avem peste, 750 ha cu această cultură”, a subliniat specialistul.
Acesta a amintit de un alt dăunător periculos, care este Meligethes-ul, care din cauza oscilațiilor de temperatură a avut o ieșire eșalonată din iernare, ceea ce a necesitat două sau chiar trei tratamente pentru acest dăunător. ”Misiune complicată de faptul că este un dăunător care se combate cam în aceeași perioadă în care rapița începe să înflorească și apar și albinele în cultura de rapiță, având în vedere că trebuie să protejăm albinele cu aceste tratamente pe care le folosim. Noi în această zonă avem o problemă mare cu Raphanus, care e o buruiană din aceeași familie cu rapița. De aceea este foarte greu de combătut prin majoritatea erbicidelor care se folosesc și pentru asta trebuie să știm parcelele în care avem o infestare mai mare și în acele parcele să folosim hibrizii Clearfield, prin care putem să combatem această buruiană”, sintetizează Radu Jolța setul de probleme cu care s-au confruntat fermierii din nord-vestul țării.
Fără emoții la rapiță și grâu, dar deloc sigur pentru restul culturilor
Perioada de caniculă extremă care a cuprins vestul României nu va afecta, în opinia lui Jolța, producțiile de rapiță, va fi resimțită ușor de grâu, însă va genera efecte negative puternice culturilor de primăvară, dacă în zonă nu va veni un val de ploi în următoarele două săptămâni.
”Din 12 mai nu a mai plouat în zona noastră. Căldurile, cel puțin în ultima săptămână, au depășit 30°C. Cultura grâului și a rapiței, ele având sistemul radicular mai profund dezvoltat și având în timpul toamnei, iernii și al primăverii, până la începutul lunii mai, în jur de 600 mm de precipitații, ele se comportă în condiții normale. Probabil afectate vor fi soiurile de grâu mai tardive, care acum sunt în faza de lapte, unde, din păcate, cred că o să avem boabe șiștave sau spice mai slab legate. Însă în special culturile semănate primăvara, suferă foarte mult din cauza temperaturilor ridicate, atât porumbul, cât și floarea și soia. Dimineața la ora 10.00 avem 28°C și plantele de porumb au deja frunza răsucită, din cauza temperaturilor. După un start întârziat, în care culturile au suferit din cauza temperaturilor foarte scăzute care au fost în toată luna aprilie, având și 3 episoade de temperaturi negative, plantele de porumb în această zonă sunt în maxim 10-12 frunze, chiar dacă au fost semănate la început de aprilie. Acum, din cauza secetei din ultima perioadă, în zona noastră sunt de tip lăcoviște, unde terenul e crăpat până la 1 m adâncime din cauza secetei. De aceea cred că anul 2021 va fi un an cu rezultate bune la grâu și rapiță, dar față de 2020 va fi un an foarte dificil pentru porumb, floarea soarelui și soia, culturi care în următoarele două săptămâni ar avea nevoie foarte mare de precipitații. Acum începe consumul maxim de apă la floarea soarelui, fiindcă apare capitolul, soia acum închide lanul, la porumb va începe în curând diferențierea paniculului. Dacă nu ne va ploua în următoarele două săptămâni, s-ar putea să ni se compromită culturile de primăvară”, radiografiază anul agricol Radu Jolța.
