ACBCR a cerut oficial plafonarea subvențiilor și menținerea plafonului de 250 capete bovine la SCZ!
Roxana Dobre -
Plafonarea subvențiilor, păstrarea plafonului de 250 de capete la special bovine la sprijinul cuplat zootehnic, dar și o nouă definiție a pajiștilor sunt solicitări ce se regăsesc într-o adresă oficială transmisă Ministerului Agriculturii de către Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR).
În cadrul unei adrese referitoare la viitorul plăților din sectorul zootehnic, adică noul exercițiu financiar 2023-2027, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) cere plafonarea subvențiilor pe suprafață la 100.000 euro.
”Solicităm aplicarea în România a art. 17, alin. 1 din Reg. 2115/2021, respectiv “Statele membre pot plafona cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (vechiul SAPS n.r) care urmează a fi acordat unui fermier pentru un an calendaristic dat. Statele membre care aleg să introducă plafonarea reduc cu 100 % cuantumul care depăşeşte 100.000 euro. Propunem ca rezultatul reducerii plăților să fie transferat în proporție de 30% pentru plata redistributivă către fermierii mici şi mijlocii, iar diferența de 70% pentru pilonul II, investiții. În cazul în care nu se realizează plafonarea plăţilor propunem aplicarea art. 98, alin. (1) respectiv ,,cel puțin 10% din alocările prevăzute în anexa IX se rezervă anual pentru sprijinul redistributiv pentru venit menţionat la articolul 29”, respectiv creşterea la 15 % a procentului alocat. Deși în ultimii 5 ani au fost numeroase declarații din partea fostelor conduceri ale MADR că se doreşte sprijinirea fermelor mici şi mijlocii aceste declarații nu s-au materializat nici în actuala formă a Planului National Strategic”, se arată în adresa înaintată de ACBCR.
O altă măsură propusă de asociație este limitarea plăţilor pentru persoane fizice la maxim 100 ha şi/sau suma maximă de 50.000 euro.
SCZ pentru maxim 250 de taurine – pragul actual de subvenționare
”În ceea ce priveşte sprijinul cuplat pentru venit – carne de vită, pentru perioada 2023-2027, susținem menţinerea pragului maxim de 250 capete taurine de carne”, a mai transmis asociația. De precizat că MADR a propus în fișa intervenției ca plafonul să fie urcat la 500 de capete, fără a fi oferită o argumentație în acest sens în cadrul documentului.
”Solicităm reducerea pragului minim la un efectiv de 5 capete vaci de carne în zona montană defavorizată. Având în vedere că sunt eligibile doar vacile, considerăm că se impune această modificare ținând cont de condițiile specifice în care fermierii din zona montană îşi desfăşoară activitatea. Având în vedere evoluția efectivelor de animale specializate pentru producția de carne de la 8.003 capete în 2015 la 70.942 capete eligibile în 2020 (vaci, tineret şi tauri) și 52.500 capete eligibile în 2021 (vaci și tauri), solicităm modificarea sumei alocate anual la 30 milioane de euro pentru a se putea asigura un cuantum pe animal suficient cât să încurajeze sectorul creşterii vacilor de carne. Solicităm renunţarea la perioada de retenţie de 6 luni pentru vacile de carne de la data limită de depunere a cererii sau reducerea la 4 luni, dacă eliminarea pragului nu este posibilă”, a mai arătat ACBCR.
O nouă definiție pentru pajiști
În propunerile transmise către MADR, asociația de crescători din rasele de carne sugerează ca definiția pentru pajiști să fie aschimbată. ”Preluarea în legislația românească a definiției pajiştilor conform art. 4. alin 3. lit. (c) din Reg. 2115/2021 după cum urmează: ”pajişti permanente şi păşuni permanente” (denumite împreună ”pajişti permanente”) sunt terenuri care sunt destinate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cinci ani sau mai mult şi, dacă statele membre decid astfel, cele care nu au fost arate, grapate sau reînsămânţate cu diferite tipuri de iarbă sau alte plante furajere erbacee de cinci ani sau mai mult. Acestea pot include alte specii, precum arbuştii sau arborii care sunt buni pentru păşunat şi, în funcţie de decizia statelor membre, alte specii, precum arbuştii sau arborii care produc hrană pentru animale, cu condiția ca iarba şi alte plante furajere erbacee să rămână predominante”.
ACBCR punctează în continuare că potrivit propunerilor Statele membre pot decide, de asemenea, să considere următoarele tipuri de terenuri drept păşuni permanente: (i) terenurile acoperite cu oricare dintre speciile menţionate la prezenta literă şi care fac obiectul practicilor locale consacrate, unde, în mod tradiţional, iarba şi alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de păşunat; (ii) terenurile acoperite cu oricare dintre speciile menţionate la prezenta literă, unde iarba şi alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de păşunat.”
Subvenția pe pășuni, achitată doar celor care asigură încărcătura prin animale proprii
În ceea ce priveşte Plățile directe, se impune condiționarea acordării subvenției pentru păşuni şi fânețe doar către cei care asigură încărcătura prin animale proprii, mai atenționează asociația. ”Până în prezent proprietarii de animale au fost dezavantajați la acordarea diferitelor forme de sprijin, aceasta fiind principala cauză a scăderii efectivelor de animale. ”Am constat că inclusiv în draftul Sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) prezentat la sedinta de lucru apare o alocare financiară de 30 euro/ha pentru 513.402 ha, reprezentând păşuni permanente fără încărcătură animală, ceea ce înseamnă o sumă totala de 15.402.060 euro anual, sumă acordată anual nejustificat. Considerăm că se impune modificarea încărcăturii minime necesară la 0,5 UVM în zona de şes și 0,4 UVM în zona montană, cu scopul de a descuraja unele practici de a asigura încărcătura minimă la ha prin metode aflate la limita legii”, mai propune ACBCR.
În ceea ce privește pilonul II, ACBCR solicită următoarele:
- Prioritizarea investițiilor în fermele zootehnice;
- Introducerea pe lista beneficiarilor măsurilor de intervenție pentru pilonul II a asociaţiilor recunoscute ca Societăți de Ameliorare în conformitate cu Reg. 1012/2016, ținând cont de importanta activității desfăşurate de acestea.
Propuneri înaintate de ACBCR aici: Propuneri-PNS-2023-2027
